Invitat la dezbaterea de la România TV, Nicușor Dan a avut mai multe declarații pe marginea statutului pe care sistemul educațional de stat îl are în prezent. Ace
„Trebuie să motivăm financiar oameni care să se ducă în zona de rural și de orașe mici. E o chestiune de securitate națională. Noi trebuie să adaptăm școala la vremea pe care o trăim. Noi am rămas cu o școală din anii ’80-’90, în care copiii sunt puși să repete, în loc să înțeleagă niște mecanisme fundamentale, să aibă niște competențe și abilități ca să fie pregătiți pentru piața muncii. Vreau ca fetița mea să își aleagă ea singură ce face în viață”, a declarat Nicușor Dan.
Primarul general al Capitalei a mai transmis că există profesori foarte buni în sistemul de educație, dar a atras atenția că sunt și profesori care nu ocupe această funcție. Edilul a insitat asupra faptului că în prezent, sistemul de educație nu încurajează tinerii și adulții să își dorească să pătrundă în acest domeniu esențial.
„Principala cauză e că nu motivăm oamenii buni să intre în sistemul de educație”, a mai spus Nicușor Dan făcând referire la meditațiile pe care le acordă profesorii în timpul liber, în detrimentul unei bune performanțe la catedră.
În România, sectorul educațional, în speță cel de stat, se confruntă cu lipsa de profesori calificați și cu o cerere în creștere pentru servicii educaționale. Acest lucru este o problemă majoră, mai ales în zonele rurale. Nu doar profesorii fug de școlile de la sat, ci și personalul specializat, printre care se numără consilierii școlari, psihologii și mediatorii.
De altfel, educația se află în top 10 industrii din România în care se găsesc cel mai greu angajați.
Deficitul de personal care deține calificări adecvate reprezintă o provocare majoră în zonele rurale. Potrivit datelor oficiale de la Comisia Europeană, doar un mic procent de profesori sunt necalificați, cu valori ușor mai mari în zonele rurale. În anul școlar 2021-2022, 2,5 % din profesorii din învățământul preșcolar erau necalificați, procentul acestora fiind de 1,6 % în învățământul primar, 2,1 % în învățământul secundar inferior, 1,7 % în învățământul liceal și 4,2 % în învățământul profesional (conform informațiilor de la Ministerul Educației, 2022).
