Bancile au fost nevoite sa-si calculeze, imediat dupa publicarea legii darii in plata in Monitorul Oficial, necesarul de capital suplimentar pentru riscul aferent debitorilor care ar putea beneficia de lege sa nu-si mai ramburseze integral datoria, in timp ce notificarile de dare in plata primite de la clienti atrag provizionarea suplimentara de catre institutiile de credit pentru activele depreciate, ceea ce afecteaza profitabilitatea si capacitatea viitoare de majorare a capitalului, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Florin Georgescu, scrie News.ro.
El a aratat ca principalul factor care poate conduce la cresterea ratei de neperformanta in sistemul bancar romanesc, dupa ce aceasta a fost redusa semnificativ in ultimii ani, pana la 13,5% la finele primului trimestru, este impredictibilitatea cadrului legal, referindu-se la legea darii in plata, aprobata in aprilie si intrata in vigoare pe 13 mai.
“Masurile pe care le-a luat BNR pentru ca bancile sa isi reflecte in contabilitate, in rezultatele financiare si in structura portofoliului in mod corect efectele acestei legi se refera la monitorizarea aplicarii corecte a regulamentului European 575/2013, care obliga la calcularea de capital suplimentar, cerinte de capital suplimentare pentru riscul de credit, riscul de contrapartida, riscul ca debitorul, beneficiind de aceasta lege, sa nu-si ramburseze integral obligatiile contractate”, a afirmat Georgescu la un seminar pe tema creditelor neperformante organizat la BNR, la care participa reprezentanti ai FMI si ai Comisiei Europene.
El a aratat ca astfel se se schimba statutul expunerii catre debitorii de pe segmental creditelor imobiliare, solicitand bancilor mai mult capital pentru ca s-a expus catre un debitor care poate beneficia de aceasta lege “speciala”. Cerintele suplimentare de capital au fost implementate doar ca urmare a publicarii legii in Monitorul Oficial.
In urma unor intalniri ale reprezentantilor BNR cu cei ai primelor patru companii mari de consultanta financiara (PwC Romania, EY Romania, Deloitte si KPMG), s-a constatat necesarul de provizionare de cate banci odata de un debitor a depus o notificare de dare in plata. “Notificarea constituie un eveniment care declanseaza pierderea in patrimoniul bancii, creanta nu se mai realizeaza integral fata de ce e reflectat acum in contabilitate si, potrivit regulilor contabile internationale, se cer provizioane suplimentare pentru a aceste active imobiliare depreciate, ceea ce creeaza un impact negativ asupra profitabilitatii si a capacitatii viitoare de crestere a capitalului de catre banci”, a subliniat Georgescu.
Oficialul bancii centrale a aratat ca, pe termen scurt, este nevoie de stabilitatea si predictibilitatea cadrului national legislativ pentru reducerea creditelor neperformante, racordat total la regimul legislativ din UE, “nu sa avem originalitati contraproductive”.Totodata, bancile trebuie sa asigure un echilibru corect intre dorinta de imbunatatire rapida a calitatii bilanturilor si relansarea activitatii de creditare. “Pe termen lung, trebuie ca bancile sa manifeste responsabilitate in creditare, concomitent cu un management solid al riscurilor, pentru a evita acumularea de noi solduri de credite neperformante”, a conchis Georgescu. Rata creditelor neperformante s-a redus de la 20,2% in martie 2015 la 13,51 la finele anului trecut, pentru ca in primul trimestru al acestui an sa se aprecieze usor, la 13,52%.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
