Comportamentul de plata al consumatorilor romani nu s-a imbunatatit semnificativ in 2017 comparativ cu anul trecut, potrivit unui studiu realizat de compania de colectare de creante EOS KSI. In prezent, o pondere de 26% dintre facturi, la nivel national, nu sunt platite la timp, in scadere cu doar un punct procentual fata de 2016. In acelasi timp, companiile au redus termenele de plata atat pentru clientii persoane fizice (B2C), cat si pentru persoane juridice (B2B).

"Unul dintre motivele care a contribuit la usoara crestere a punctualitatii platilor efectuate de catre romani ar putea fi reducerea scadentei medii acordate, de la 39 de zile in 2016, la 37 de zile anul acesta. In prezent, termenele de plata sunt mai scurte decat in 2016: doar 54% dintre clientii B2B au scadente de cel putin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut.

"Comparand rezultatele studiilor EOS din anii precedenti, am ajuns la concluzia ca scadentele mai scurte au ca rezultat o rata de plata mai buna. Cu toate acestea, in pofida usoarei imbunatatiri a numarului de plati efectuate la timp, Romania este una dintre tarile est-europene cu numarul cel mai redus de facturi achitate la timp, alaturi de Grecia, Rusia, Bulgaria si Slovacia", afirma Georg Kovacs (foto), managing director al EOS KSI Romania.

Motive pentru un comportament de plata neadecvat

In ceea ce priveste nivelul de creante neincasate, acesta ramane acelasi ca in 2016, adica de 4%, avand un impact negativ asupra economiei din Romania. In comparatie, nivelul mediu de creante neincasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.

De asemenea, media platilor intarziate in Romania anul acesta a ramas de 23% - la fel ca in 2016. Companiile din Romania care au participat la acest studiu considera ca principalele motive pentru care clientii B2B (persoane juridice) nu platesc sunt neincasarea platilor de la propriii clienti (80%), precum si utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). In ceea ce ii priveste pe clientii B2C (persoane fizice), acestia intarzie cu plata sau nu platesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichiditatile (75%) si neglijentei (61%).

Consecinte unui comportament de plata neadecvat

Chiar si o singura factura neplatita are efecte negative asupra unei companii. Cand vorbim insa de sute de mii de facturi neplatite, companiile implicate pot suferi pierderi care, in unele cazuri, pot sa ajunga la milioane de euro. Asa cum arata studiul EOS, din cauza intarzierilor platilor, companiile din Romania sufera cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) si reduceri ale investitiilor (27%).

Mai mult, companiile reactioneaza la aceste intarzieri de plata si neplati prin reducerea locurilor de munca si stoparea angajarilor (27%) si prin cresterea preturilor (22%), ceea ce afecteaza direct piata locala. "Cei mai multi oameni nu constientizeaza consecintele generate de neplati si platile intarziate. Colectarea de creante are, de cele mai multe ori, o imagine negativa in randul publicului general. Rolul pe care il joaca in economie nu este foarte vizibil, desi consumatorul beneficiaza semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichiditatile returnate unei companii ca rezultat al colectarii de create contribuie la evitarea cresterii preturilor sau reducerii locurilor de munca", afirma Georg Kovacs.

Nu in ultimul rand, 17% dintre companiile din Romania chestionate au fost total de acord ca din cauza platilor intarziate si neplatilor s-au simtit vulnerabile.

Impactul colectarii de creante asupra afacerilor

In Europa de Est companiile din Romania beneficiaza cel mai mult de pe urma colaborarii cu furnizorii externi. In fiecare an, colaborarea cu expertii in managementul creantelor le returneaza companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.

Cele mai multe companii din Romania folosesc lichiditatile recuperate de specialistii in managementul creantelor pentru a-si extinde segmentul de business (35%), in timp ce 31% dintre companii investesc acesti bani in crearea de noi locuri de munca si securizarea celor existente. Aceasta inseamna ca furnizorii de colectare de creante contribuie la stabilitatea locurilor de munca. De asemenea, banii recuperati sunt investiti in piata locala (29%) si in cercetare si dezvoltare (26%).

In ceea ce priveste colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creante, aproape jumatate din companiile din Romania chestionate isi administreaza creantele intern si o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creantelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016, in 2017 semnificativ mai multe companii au inceput sa colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creantelor.

“Creantele reprezinta un risc pentru companii. Acestea ar trebui sa colaboreze cu specialisti in colectarea de creante, deoarece acest lucru ii ajuta sa se concentreze pe activitatea lor de baza, in timp ce lichiditatile lor sunt protejate”, afirma Georg Kovacs.

Tendinte in comportamentul de plata

In ceea ce priveste viitorul, companiile din Romania tind sa fie mai putin optimiste decat erau anul trecut si printre cele mai sceptice tari din Europa de Est legat de tendintele in comportamentul de plata al clientilor lor. “Acest pesimism al romanilor cu privire la viitor nu este surprinzator si este explicabil, avand in vedere crizele politice din tara care conduc la instabilitate economica”, este de parere Georg Kovacs.

Sursa foto: WAYHOME studio / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri