Fraudele economice nu sunt un concept nou ci o practica veche de sute, chiar mii de ani. In zilele noastre, acest fenomen intalnit la nivel global poate distruge intr-un timp destul de scurt afaceri solide, cladite cu mult efort si sacrificiu. Pentru a preintampina sau a descoperi o astfel de activitate, numeroase companii apeleaza la un investigator de fraude, un adevarat “Sherlock Holms”, care prin abilitatile sale este capabil sa identifice sursa acestor fapte atat de daunatoare pentru bunul mers al unei organizatii.

Despre activitatea unui investigator de fraude si felul in care acest fenomen poate afecta o companie am stat de vorba cu Madalina Titiriga, director adjunct Forensic, Deloitte Romania.

“In linii mari, activitatea unui investigator implica o planificare amanuntita pentru a servi scopului investigatiei, colectarea de date si informatii, analiza si interpretare, precum si elaborarea rapoartelor de investigatie. Nicio investigatie nu seamana cu cealalta, prin urmare planul de investigatie trebuie adaptat fiecarui caz in parte. Exista, bineinteles, o strategie initiala de investigatie, dar aceasta sufera modificari pe masura ce investigatia progreseaza si ies la iveala fapte noi”, precizeaza Madalina Titiriga.

Experientele anterioare le sunt de folos investigatorilor, dar in acelasi timp trebuie sa isi adapteze gandirea si actiunile la specificul investigatiei la care lucreaza. Reprezentantul Deloitte este de parere ca gandirea neconventionala este un punct forte al unui investigator de fraude, profesie care castiga din ce in ce mai multa popularitate in tara noastra.

"In Romania se acorda o atentie din ce in ce mai mare investigatiilor de frauda. Acestea reprezinta o constanta in cadrul activitatii echipei de Forensic din cadrul Deloitte, care investigheaza cazurile de frauda. Primim frecvent solicitari din partea clientilor pentru a le oferi sprijin in diverse cazuri, unele chiar de criza, cand o investigatie poate fi de un real ajutor in a intelege factorii care au dus la crearea unei situatii problematice. Aceste solicitari vin atat din partea companiilor cu prezenta in Romania, cat si din partea companiilor mama de peste hotare. In astfel de cazuri, colaboram cu echipele de Forensic Deloitte din tarile respective", povesteste Titiriga(foto stanga).

Dincolo de impactul financiar, fraudele afecteaza si o alta componenta din cadrul companiei, una cladita dupa mii de ore de munca si dedicare din partea angajatilor onesti, care, in urma unui eveniment de acest gen ar putea lua decizia de a parasi organizatia.

"Atunci cand se vorbeste de o frauda economica, toata lumea se gandeste la impactul financiar. Bineinteles, acest lucru poate crea o problema financiara serioasa. Pe de alta parte, impactul asupra reputatiei poate fi mult mai costisitor si mai dificil de reparat. Impactul unei fraude asupra unei companii reprezinta un risc reputational semnificativ, nu numai pentru persoanele implicate, ci si pentru Consiliul de Administratie si managementul executiv, care ar putea fi trasi la raspundere daca nu pot demonstra ca nu este o problema sistemica, la nivelul intregii organizatii. Acesta poate fi resimtit atat de catre partenerii de afaceri si colaboratori, dar si de catre angajatii care isi pot pierde increderea in companie", adauga Titiriga.

In acest fel, organizatiile pot pierde persoanele cheie, dificil de inlocuit, fie ca vorbim de angajati sau de colaboratori. Daca impactul financiar poate fi cuantificat, sunt greu de masurat efectele asupra reputatiei si a increderii in companie. In plus, aceste efecte se pot resimti multi ani dupa ce a avut loc evenimentul.

Fraudele economice, savarsite de cele mai multe ori de angajatii din companie la care nimeni nu s-ar fi asteptat

Citeste si:
Cat au directionat companiile prin 20% catre cauzele sociale
Doar una din patru companii...

sursa foto: Minerva Studio / Shutterstock.com

Conform unui studiu realizat in 2016 de catre Asociatia Examinatorilor de Frauda Certificati (ACFE), cei mai predispusi la a comite fraude economice sunt angajatii cu vechime in companie, care cunosc bine procedurile si au incredere ca identifica metodele necesare pentru a evita controalele interne fara a ridica suspiciuni.

In cadrul investigatiilor realizate de catre departamentul condus de Madalina Titiriga, acestia au descoperit ca, de multe ori, faptele au fost savarsite de persoane foarte populare in organizatie, la care nimeni nu se asteapta, sau mai mult, persoane pentru care colegii ar fi garantat ca au o conduita exemplara. De aceea, reprezentantul Deloitte considera ca este important ca procedurile unei companii sa se aplice intocmai de catre toti angajatii, fara a se tine cont de prietenii sau afinitati personale.

"Este esential ca organizatiile sa implementeze un program antifrauda robust. Dezvoltarea acestuia ar trebui sa inceapa cu un diagnostic al ariilor vulnerabile la frauda. Odata identificate, trebuie continuat cu evaluarea controalelor interne antifrauda, si anume, trebuie vazut daca in acele arii sensibile sunt implementate controalele necesare, si daca acestea sunt suficiente. Programul antifrauda trebuie sa fie unul dinamic, monitorizat si actualizat in permanenta, in functie de expunerea la frauda a organizatiei. Un element foarte important din cadrul acestui program este ceea ce numim <<tonul dat de conducere>>, care trebuie sa fie un mesaj cat se poate de ferm, si anume: toleranta zero la frauda. Asta inseamna ca programul antifrauda este un element cheie al agendei managementului si ca orice frauda este de netolerat", concluzioneaza reprezentantul Deloitte.

Sursa foto: J Walters/ Shutterstock.com

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Romania, cele mai multe fraude cu fonduri europene in agricultura