Câți români nu pot face față cheltuielilor neașteptate și cum stăm față de media UE
Unul din trei (32%) locuitori ai Uniunii Europene nu putea face faţă în 2019 unor cheltuielii financiare neaşteptate, precum costul unei intervenţii chirugicale, o înmormântare, înlocuirea unui automobil sau a unei maşini de spălat, arată datele publicate de Eurostat.
În rândul statelor membre UE, ponderea persoanelor care nu pot face faţă unor unor cheltuieli financiare neaşteptate este cea mai mare în Croaţia (52%), urmată de Letonia (50%), Grecia şi Cipru (ambele cu 48%), Lituania (47%) şi România (44%), conform Agerpres.ro.
La polul opus, mai puţin de un sfert dintre locuitori nu pot face faţă unor unor cheltuieli financiare neaşteptate în ţări precum Danemarca (23%), Cehia şi Olanda (ambele cu 22%), Luxemburg, Austria şi Suedia (toate cu 20%) şi Malta (15%).
Citește și Lor le merge bine? Majoritatea managerilor NU se lasă ”vânați” de headhunteri în această perioadă.
Eurostat subliniază că, după ce în anul 2012 a atins un vârf de 40%, ponderea celor care nu pot face faţă unor cheltuieli financiare neaşteptate s-a redus în ultimii ani. În continuare, însă, cele mai mari ponderi se înregistrează în rândul gospodăriilor compuse dintr-o singură persoană, 40% din cei necăsătoriţi neputând face faţă unor cheltuieli financiare neaşteptate şi, în particular, 56% din persoanele necăsătorite cu copii. Ponderi mai mari se înregistrează de asemenea în rândul femeilor necăsătorite (43%), decât în rândul bărbaţilor necăsătoriţi (36%).
Citește și Ce măsuri mai pregătește Guvernul Orban pentru companii
În contrast, cele mai mici ponderi se înregistrează în gospodăriile cu doi adulţi, doar 25% din acestea nu puteau face faţă unor cheltuieli financiare neaşteptate, o pondere care creşte la 28% în cazul gospodăriilor cu doi adulţi şi un copil dependent şi la 26% pentru cele cu doi copii dependenţi.
În rândul tuturor tipurilor de gospodării, ponderea celor care nu puteau face faţă unor cheltuieli financiare neaşteptate este cea mai redusă, (24%), în cazul gospodăriilor cu doi adulţi, dintre care unul are vârsta de cel puţin 64 de ani.