În contextul discuțiilor pe tema „CNP-ului fiscal”, Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a declarat într-o intervenție la Digi24 că „magazinele online au un grad de evaziune fiscală foarte ridicat” și că vor fi luate măsuri în perioada următoare. Pentru a încerca să aflăm ce înseamnă „un grad de evaziune fiscală foarte ridicat” și modul în care structura condusă de Marcel Boloș vede această industrie, am solicitat Ministerului Finanțelor mai multe detalii, pe care vi le redăm în materialul de mai jos.
„Știți ce vânzări au magazinele online în România? Vorbim de milioane de euro anual. Au un grad de evaziune fiscală foarte ridicat. Nu ce cumpără românii ne interesează, ci cum putem eradica evaziunea din vânzările online. Vom veni cu măsuri în perioada următoare”, a declarat Boloș, la Digi24. Reacția Asociației Magazinelor online din România (ARMO) poate fi citită AICI.
În răspunsul oferit Wall-street.ro, ministerul vede valoarea pieței online din România ca fiind estimată la aproximativ 7 miliarde de euro, valoare menționată și în rapoartele publicate de mai multe companii care activează în industrie. Această valoare reprezintă o creștere de circa 10% față de anul anterior și include toate tranzacțiile realizate din România atât de comercianții locali, cât și de magazinele online din afara țării și se referă strict la produsele fizice cumpărate online.
Legat de „CNP-ul fiscal”, ministerul explică faptul că, prin proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/205 privind Codul de procedură fiscală, se propune alocarea oricărei persoane fizice, opțional, un număr de identificare digitală atribuit cu scop fiscal care să fie utilizat de persoanele fizice, în locul CNP-ului.
„Așa cum a prezentat și domnul ministru Marcel-Ioan Boloş, acest număr este alternativ CNP-ului (nu este obligatoriu) și va fi utilizat pentru funcționarea corectă a sistemelor în care se solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice, respectiv la achizițiile de bunuri și servicii, în scopul acordării unor deducerii din domeniile în care se apreciază că există risc fiscal ridicat”, precizează Ministerul Finanțelor pentru Wall-street.ro.
Fraude în comerțul online: Ministerul vorbește și despre creatorii de conținut sau investitorii în criptomonede
În exemplele, pe care le veți vedea și mai jos, legate de neregulile descoperite în online, ministerul pune în aceeași oală cu magazinele online și influencerii, persoanele care vând pe platforme precum OLX, cei care tranzacționează criptomonede sau restaurante care vând pe aplicații precum Glovo sau Uber Eats, atunci când se referă la comerțul electronic.
„Fiind un domeniu nou și în continuă expansiune, comerțul electronic a devenit extrem de atractiv pentru toate categoriile de agenți economici. De asemenea, cadrul legal specific pentru acest domeniu este în curs de reglementare și astfel s-a constatat că există un procent semnificativ de operatori economici care activează în mediul online și care nu-și îndeplinesc obligațiile legale. Aceste obligații se referă atât la înregistrarea și autorizarea activității, cât și la declararea veniturilor obținute, respectiv achitarea taxelor și impozitelor datorate. Mai mult decât atât, mulți cumpărători care efectuează achiziții online încă preferă ca mijloc de plată sistemul ramburs cu numerar”, precizează Ministerul Finanțelor.
La ecomTEAM, eveniment pe care-l organizăm pe 19 și 20 septembrie la Hotelul Qosmo din Brașov, am pregătit un panel în care discutăm despre cum este văzut comerțul electronic de administrația publică. Industria de e-commerce va fi reprezentată de către Cristian Pelivan, Director Executiv Asociația Română a Magazinelor Online, în timp ce din partea administrației publice îl vom avea pe Cosmin Neculiță, Inspector șef Serviciu Antifraudă, Direcția Comert Electronic DGAF. Înscrie-te AICI. Așteptăm confirmări și din partea altor autorități. Urmărește-ne pe LinkedIn AICI pentru a fi la curent cu ultimele vești.
Principalele tipuri de fraude asociate comerțului online, în opinia ministerului, sunt:
⦁ Nedeclararea veniturilor prin neînregistrarea fiscală. Comercianții pot utiliza un site sau un cont pe o platformă de vânzări fără să fie obligați să furnizeze foarte multe informații despre ei înșiși. În același timp multe site-uri nu au expuse la vedere datele de identificare ale comercianților;
⦁ Au apărut numeroase platforme de vânzare ocazională (exemplu olx.ro, lajumate.ro, publi24.ro, etc) iar unii comercianți se folosesc de aceste canale de vânzare fără a fi înregistrați. Acești vânzători creează aparența unor vânzări ocazionale deși tranzacțiile efectuate de aceștia au caracter continuu și necesită o formă de autorizare, iar veniturile obținute sunt impozabile;
⦁ Pentru sustragerea de la plata obligațiilor fiscale de natură salarială, anumiți operatori care activează pe platforme de livrare alimente care operează în mediul online au creat circuite frauduloase de eludare prin înregistrarea unor cheltuieli fictive precum și prin nedeclararea/subdeclararea tuturor orelor efectiv lucrate de curieri;
⦁ În domeniul tranzacțiilor cu criptomonede, s-a observat tendința celor care au obținut venituri de a nu le declara pe motiv că anterior anului 2019 aceste tipuri de venituri nu erau reglementate distinct în legislație;
⦁ Au fost identificați numeroși creatori de conținut care obțin venituri din mediul online sub diferite forme (în mod direct sau indirect) care nu declară veniturile obținute;
⦁ Vânzarea de produse ilegale/contrafăcute și/sau introducerea în circuitul comercial a unor produse care nu au proveniență legală (nu există documente justificative sau există documente care nu atestă proveniența reală).
Măsurile luate de ANAF și cum arată strategia: obligații fiscale suplimentare de 185 milioane de lei
Ministerul Finanțelor precizează că activitatea de control a DGAF(Direcția Generală Antifraudă) se concentrează asupra contribuabililor persoane fizice, cât și persoane juridice care au obținut venituri impozabile din operațiuni efectuate în mediul online și care au un comportament fiscal inadecvat,
„Activitatea de control a DGAF se concentrează asupra contribuabililor persoane fizice cât și persoane juridice care au obținut venituri impozabile din operațiuni efectuate în mediul online și care au un comportament fiscal inadecvat, comportament stabilit în baza indicatorilor de risc specifici. Întrucât activitățile generatoare de venituri din mediul online necesită o formă de organizare conform prevederilor legale în vigoare, activitatea DGAF s-a concentrat pe de o parte pe identificarea acestora și pe de altă parte, pe stabilirea veniturilor obținute și a taxelor și impozitelor aferente datorate”, precizează Ministerul Finanțelor.
În 2022, ANAF a implementat formularul 395 - Declarație prin care companiile de curierat raportează coletele livrate pentru care se plătește ramburs: Ministerul precizează că odată cu această mutare s-a intensificat și monitorizarea entităților care desfășoară activități în online, identificându-se un număr semnificativ de contribuabili neînregistrați.
„În perioada 2023 - prezent au fost inițiate 2.022 acțiuni de control fiscal la contribuabili neînregistrați care au obținut 1,3 miliarde de lei venituri impozabile din mediul online. Au fost stabilite obligații fiscale suplimentare de aproximativ 185 milioane lei, iar un număr de 342 contribuabili se află încă în verificări”, precizează Ministerul Finanțelor.
De asemenea, ministerul precizează că au fost identificate peste 11.500 de persoane neînregistrate fiscal care au obținut venituri totale de aproximativ un miliard de lei pentru care au fost transmise notificări de conformare pentru declararea veniturilor realizate.
„Numai pentru codul CAEN 4791 – Comerț cu amănuntul, prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet, au fost raportate suplimentar venituri în cuantum de 112.518.100 lei, o mare parte din acești contribuabili fiind entităti neînregistrate din punct de vedere fiscal până la această campanie inițiată de DGAF”, precizează Ministerul Finanțelor.
La ecomTEAM 2024 vorbim despre cum să faci business corect în online și să te extinzi la nivel internațional. Înscrie-te AICI și vino alături de noi pe 19 și 20 septembrie la Hotelul Qosmo din Brașov.
