Anul 2025 se anunță unul plin de provocări economice, marcate de inflație, fiscalitate ridicată, instabilitate politică și creșterea extremismului politic. Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice, atrage atenția că turbulențele economice vor fi resimțite cel mai acut de către cei cu venituri mici, dar îndeamnă întreagă populația să își verifice „centura de siguranță” a economiilor. Care sunt cele 10 pericolele economice din 2025 pe care le evidențiază specialistul.
Inflația
Cu un deficit în continuare excesiv și dificil de temperat în condițiile unei economii care stagnează, inflația rămâne fenomenul macroeconomic cel mai periculos și pentru anul 2025, spune Cristian Păun.
„Când cheltuiești resurse pe care nu le ai, mai ales distribuite pentru consum (salarii, pensii, asistență socială), nu ai cum să ai o creștere de prețuri constantă și consistentă. Deficitul României, ca procent din PIB, poate nu pare mare, dar ca sume absolute este imens. Acele sume nu există în realitate, nu le produce economia reală, se aduc din viitor prin împrumuturi. La dobânzi și riscuri în creștere”, scrie acesta.
Creșterea fiscalității
Un alt pericol evidențiat de Cristian Păun îl reprezintă cel al creșterii fiscalității din România. În ciuda faptului că, în acest an, politicienii au promis că nu vor crește taxele, în ultimele zile ale lui 2024 Ministerul Finanțelor a publicat o nouă ordonanță prin care propune măsuri de creșteri de taxe și eliminare a unor facilități, ulterior adoptată.
„Creșterea fiscalității într-o țară în care presiunea fiscală este enormă și se simte mult mai mult din motive legate de sărăcie: guvernul începe anul cu câteva taxe reintroduse, cu câteva taxe mărite, cu eliminarea de facilități pentru categorii profesionale, cu micșorarea plafonului pentru a fi încadrat drept microîntreprindere în două etape, și cu accize mai mari. Toate înseamnă taxe mai multe și mai mari pentru 2025”, spune profesorul universitar.
Cei săraci vor deveni și mai săraci
Toate măsurile adoptate de Guvernul Ciolacu vor deprecia puterea de cumpărare a românilor, în special a celor săraci, consideră economistul.
„Presiune și mai mare pe cei cu venituri mici și foarte mici: atât creșterea fiscalității cât și inflația deteriorează puterea de cumpărare. Cei săraci simt și mai puternic această presiune. Ea va fi resimțită suplimentar și prin efectul înghețării salariilor și pensiilor”, declară Cristian Păun.
Dobânzile râmân ridicate
La începutul acestui an IRCC, indicele care intră în componența creditelor cu dobândă variabilă în lei, a scăzut, însă specialiștii se așteaptă ca dobânzile să rămână ridicate pe parcursul acestui an.
„Dobânzile vor rămâne sus: atâta timp cât nu rezolvăm problema deficitului, nu rezolvăm problema inflației, nu putem rezolva nici problema dobânzilor. Una din cele mai puternice relații macroeconomice este cea între inflație și dobândă: cresc prețurile --> crește dobânda. Deficitul presează asupra dobânzilor atât indirect (prin inflația pe care o produce) cât și direct, statul concurează mediul privat și persoanele fizice când caută finanțare”, explică Cristian Păun.
Încetinirea creșterii economice interne
„Încetinirea creșterii economice (mai ales producția industrială, mai ales sectoarele cu valoare adăugată mare): o bună parte din această încetinire pleacă de la factori interni (fiscalitatea în creștere, lipsa de predictibilitate, inflația, dobânzile mari etc.). Pur și simplu, oferta internă nu poate ține pasul cu dinamica creșterii artificiale cererii agregate. Cererea agregată stimulată de deficitul bugetar nu tractează oferta. Aceasta este și problema modelului actual de creștere și dezvoltare economică”,explică Cristian Păun.
Încetinirea creșterii economice în țările din UE
Pe lângă încetinirea creșterii economice din țara noastră, România va suferi și din cauza efectelor pe care le are slăbirea motoarelor economice europene precum Germania sau Franța.
„Încetinirea creșterii economice în țările din UE, principalii parteneri comerciali pentru noi, principalii investitori în economia românească: când apar problemele în țările partenere, comenzile scad (scad exporturile), investițiile încetinesc (a se vedea cazul Varta care a anulat investiția într-o fabrică de baterii în România din motive legate de probleme în Germania). Dacă situația se prelungește sau se acutizează în următoarele luni (să sperăm că nu), pot apărea chiar și retrageri de investiții. Oricum, ele rămân înghețate sau pe nivel de avarie (mai ales cele din Germania, Italia sau Franța)”, explică economistul.
Instabilitatea politică
Cu toate că 2024 a fost cel mai aglomerat an din punct de vedere electoral, șocul alegerilor transmite unde puternice și în 2025. Specialistul spune că, față de situația din alți ani, România se confruntă cu un curent politic extremist care ar putea perturba forma legilor românești.
„Guvernul actual nu are o susținere foarte consistentă, spre deosebire de cele din ultimii ani. Orice reformă sau orice lege importantă din spatele unor reforme vor avea o opoziție mai dură și mai extremistă. Moțiunile de cenzură vor avea multe șanse să treacă. Plus că experiența unei coaliții din mai multe partide nu este una foarte dătătoare de speranțe. Ascensiunea curentului extremist ne poziționează pe listă de țări față de care investitorii și creditorii serioși manifestă atenție și îngrijorare”, notează specialistul.
Încetinirea drastică a reformelor
Conform profesorului de la ASE, valul politic extremist reprezentat în Parlament va face mai greu de implementat unele reforme care ar putea ajuta la dezvoltarea și modernizarea României.
„Există riscul ca ascensiunea extremiștilor și susținerea în Parlament mai diluată să facă mai dificilă promovarea reformelor care chiar contează și care modernizează cu adevărat România cum ar fi reforma administrativ-teritorială, reforma administrației centrale, reforma administrațiilor locale, digitalizarea etc. Deocamdată avem doar înghețarea veniturilor în sectorul bugetar (nu toate, nu toate în egală măsură) și înghețarea pensiilor”, scrie Cristian Păun.
Degradarea poziției în clasamentele internaționale
Agenția de rating Fitch a modificat perspectiva ratingului de țară la negativă, menținând calificativul la BBB-. Agenția spune că incertitudinea politică a atins niveluri ridicate, iar estimarea Fitch indică un impact negativ semnificativ asupra procesului de consolidare fiscală.
„Degradarea poziției în clasamentele internaționale care conferă credibilitate României: ea produce un izolaționism și mai mai mare și scumpește dezvoltarea României, încetinind ritmul cu care încercăm să ajungem din urmă alte țări dezvoltate din regiune și din UE. Capitalul privat va fi mai puțin prezent, în aceste condiții. Dependența de fonduri publice (locale sau europene) va crește și ea și mai mult”, spune economistul.
Accentuarea și mai mult a curentului extremist
„Curentul extremist va genera o depărtare de ceea ce a generat și generează cea mai mare parte a prosperității pe aici: multinaționale, integrare europeană, integrare financiară, globalizare” conchide specialistul.
