UPDATE 30 decembrie. Ora 15:20: Guvernul Ciolacu a adoptat ordonanța trenuleț, care prevede mai multe măsuri fiscale, pe care le regăsiți mai jos.
După mai bine de două ore de ședință, Guvernul Ciolacu a aprobat ordonanța austerității, despre care prim-ministrul preciza la începutul ședinței că nu este o „ordonanță a sărăciei”, dar avertiza că fără astfel de măsuri riscăm să ajungem în recesiune. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, anunță principalele schimbări, pe care le vom relua mai jos.
- creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10% în 2025. Venituri estimate în plus de 1,4 miliarde de lei.
- scăderea plafonului pentru microîntreprinderi la 250.000 de euro pentru impozitul pe venit și intrarea în 2026 pe un plafon de 100.000 de euro.
- eliminarea facilităților pentru persoane fizice din construcții, IT și agricultură.
- Taxa pe stâlp: impozitul pe construcții pentru companii a fost redus de la 1,5%(valoarea din proiectul de lege) la 1%. În primele 3 luni din 2025 se vor realiza normele metodologice și se va stabili ce tipuri de construcții vor fi afectate de impozit. Nu se vor face plați inainte de 30 iunie 2025.
Știre inițială:
Impactul financiar al măsurilor prevăzute în "ordonanţa trenuleţ" va fi de 133,37 miliarde lei, în 2025, conform Notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Potrivit sursei citate, veniturile bugetare se vor majora cu 7,11 miliarde lei anul viitor, cu 8,75 miliarde lei în 2026, 9,41 miliarde lei în 2027 şi cu 9,95 miliarde lei în 2028, iar cheltuielile bugetare se vor reduce cu 126,26 miliarde lei în 2025.
Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanţă se numără:
- creșterea impozitului pe dividende distribuite din 2025 de la 8% la 10%,
„Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul”, precizează Ordonanța.
- îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii,
”Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, e menționat în document.
- neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă,
”În anul 2025, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în Ordonanță.
- blocarea posturilor vacante,
- recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate,
”În anul 2025, munca suplimentară prestată în cadrul activităților deosebite cu caracter operativ și neprevăzut de către personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare și salvatorii montani, peste programul normal de lucru, în zilele de repaos săptămânal, de sărbători legale și în celelate zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se pot compensa cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare, se plătește cu o majorare din solda de funcție/salariul de funcție cuvenită/cuvenit, la nivelul minim stabilit la art. 123 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Ordonatorii de credite au
obligația de a dispune măsuri pentru asigurarea cu prioritate a timpului liber corespunzător muncii suplimentare prestate, în condițiile legii, fără afectarea gradului de eficiență a misiunilor”, este precizat în document.
- menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024,
”În anul 2025 valoarea punctului de referință prevăzut la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii se menține la nivelul de 81 lei”, au stabilit oficialii.
- diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024,
- neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.
Șeful Executivului a afirmat, în acest context, că în cursul anului 2024, aproximativ 69 de miliarde de lei – respectiv 3,92% din PIB – reprezintă investiții și cheltuieli esențiale, precum cele cu majorările salariale din sectorul bugetar (din sistemul sanitar, educație, apărare, creșterea pensiilor, plățile pentru plafonarea prețului la energie, cheltuieli din domeniul sănătății, subvenții pentru transportul public etc.
În cadrul consultărilor, reprezentanții patronatelor au considerat necesare măsurile pentru limitarea cheltuielilor statului și au apreciat că este nevoie de un efort major și urgent de combatere a evaziunii fiscale.
