Comparativ cu ultimii doi ani, execuția bugetarã la patru luni indicã o schimbare semnificativã
Comparativ cu ultimii doi ani, execuția bugetarã la patru luni indicã o schimbare semnificativã de traiectorie în dinamica deficitului bugetar și în structura finanțelor publice. Deficitul bugetar s-a redus de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% din PIB în 2025 și la 1,17% din PIB în 2026. În termeni nominali, deficitul a coborât de la 57,3 miliarde lei în 2024 și 56 miliarde lei în 2025, la 23,95 miliarde lei în 2026.
Astfel, dupã o perioadã în care ajustarea bugetarã a fost limitatã, execuția din 2026 marcheazã prima corecție fiscalã de amploare, cu o reducere a deficitului de peste 32 miliarde lei fațã de aceeași perioadã a anului trecut și de peste 33 miliarde lei comparativ cu anul 2024.
„Execuția la patru luni confirmã intrarea României pe o traiectorie clarã de consolidare fiscalã, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeanã în aceastã perioadã. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însã contextul actual solicitã în continuare precauție și exigențã în gestionarea fondurilor publice.
Consolidarea fiscalã are loc într-o economie cu cerere internã mai slabã și inflație ridicatã, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în aceastã perioadã de ajustare.
Reducerea deficitului a fost realizatã fãrã blocarea investițiilor publice
Reducerea deficitului a fost realizatã fãrã blocarea investițiilor publice, ceea ce este esențial pentru menținerea creșterii economice și protejarea proiectelor strategice ale României.
Acesta este echilibrul pe care trebuie sã îl pãstrãm: disciplinã fiscalã, absorbție acceleratã de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea. Pentru anul 2026, obiectivul rãmâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. Menținerea acestei traiectorii este foarte importantã pentru reducerea vulnerabilitãților macroeconomice, pãstrarea încrederii investitorilor și crearea spațiului necesar pentru investiții", a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Este relevant faptul cã execuția bugetarã la patru luni din 2026 se situeazã inclusiv sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB. Acest lucru confirmã o schimbare importantã de traiectorie fiscalã, în condițiile în care presiunile asupra bugetului sunt astãzi semnificativ mai mari decât în urmã cu doi-trei ani. Comparativ cu exercițiile bugetare din 2024 și 2025, când execuțiile finale au depãșit nivelurile avute în vedere la construcția bugetarã inițialã, evoluția din primele patru luni ale anului 2026 indicã o aliniere mai bunã între execuția efectivã și obiectivul de consolidare fiscalã asumat pentru acest an, respectiv ținta de 6,2% din PIB setatã ca obiectiv în bugetul aprobat.
Comparativ cu anul 2023, structura bugetului suportã în prezent costuri mult mai ridicate cu dobânzile, pe fondul deficitelor acumulate în anii anteriori și al condițiilor mai restrictive de finanțare. În același timp, România trebuie sã accelereze absorbția granturilor și împrumuturilor PNRR într-un ritm mult mai ridicat decât în 2023, având în vedere apropierea termenelor finale de implementare.
Totodatã, ajustarea fiscalã are loc în condițiile menținerii unui nivel record al investițiilor publice. În anul 2023, investițiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde lei mai puțin decât nivelul programat în prezent. Prin urmare, execuția bugetarã din 2026 indicã faptul cã România încearcã sã realizeze simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel foarte ridicat al investițiilor publice și accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, într-un context caracterizat de costuri mai ridicate de finanțare și presiuni economice mai mari decât în anii precedenți.
Rezultatul reflectã douã evoluții importante: creșterea veniturilor bugetare, susținutã de mãsurile fiscale adoptate anul trecut, și menținerea disciplinei pe cheltuielile curente, în special în zona cheltuielilor de personal și a asistenței sociale.
În același timp, investițiile publice au rãmas la un nivel ridicat, ajungând la peste 31 miliarde lei în primele patru luni. Aproximativ trei sferturi din aceste investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR, confirmând rolul fondurilor europene ca principal motor de susținere a economiei într-o perioadã de consolidare fiscalã.
Plãțile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34% fațã de aceeași perioadã a anului trecut, ceea ce aratã accelerarea absorbției și schimbarea structurii investițiilor publice cãtre proiecte susținute din resurse europene.
I. Veniturile bugetului general consolidat
Veniturile totale au însumat 223,83 mld lei în primele patru luni al anului 2026, marcând o creștere de 12% fațã de aceeași perioadã din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,5 puncte procentuale, susținute în principal de încasãrile din TVA, impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurãri.
Evoluția veniturilor indicã atât efectele mãsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și o îmbunãtãțire gradualã a colectãrii și a conformãrii fiscale.
Creșterea veniturilor aratã efectul mãsurilor fiscale adoptate în 2025, însã menținerea acestei tendințe depinde de douã elemente importante: evoluția economiei reale și îmbunãtãțirea colectãrii. Într-un context de consum mai slab, consolidarea administrației fiscale și creșterea conformãrii rãmân esențiale. Veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia: veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%, peste dinamica masei salariale. Acest lucru sugereazã atât efectul mãsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și prime semnale de îmbunãtãțire a colectãrii și conformãrii fiscale.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasãri de 23,89 mld lei, o creștere de 21,8%. Aceastã dinamicã a fost susținutã de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+47%). Totodatã, o evoluție semnificativã a fost înregistratã și în cazul încasãrilor aferente Declarației unice (276%), având în vedere bonificația acordatã plãților efectuate pânã la 15 aprilie. Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+7,1%) a fost influențat de efectul de bazã generat de eliminarea facilitãților fiscale în sectoarele construcții, agriculturã, industria alimentarã și IT.
Contribuțiile de asigurãri au totalizat 73,66 mld lei, în creștere cu 8,8%, depãșind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectã atât extinderea bazei de impozitare reglementatã prin Legea nr. 141/2025, precum și încasãrile aferente Declarației unice.
Încasãrile din impozitul pe profit au însumat 9,73 mld lei, consemnând o creștere de 1,5% (an/an), susținutã de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (8,6%, an/an).
Încasãrile nete din TVA au atins 47,80 mld lei, în creștere cu 22,4% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasãrilor brute din TVA (+20,1% an/an), ca urmare a modificãrii cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodatã, restituirile de TVA au crescut la 12,4 mld lei, fațã de 11,06 mld lei în aceeași perioadã din 2025.
Creșterea puternicã a încasãrilor din TVA și contribuții sociale aratã consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare.
Veniturile din accize au însumat 16,18 mld lei, consemnând o creștere de 1,7% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasãrilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8% an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 14,28 mld lei, consemnând o contracție de 10,7%, în condițiile unor încasãrile suplimentare în perioada similarã a anului 2025 - veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeanã în contul plãților efectuate și donații au totalizat 17,83 mld lei, în creștere cu 26,4% (an/an).
Aceastã creștere este importantã deoarece finanțãrile europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice.
Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțãrii din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscalã și costuri ridicate ale dobânzilor.
II. Cheltuielile bugetului general consolidat
Cheltuielile totale au însumat 247,79 mld lei, înregistrând o scãdere nominalã de 3,2% fațã de perioada similarã a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 13,4% la 12,1%, înregistrând o scãdere de 1,24 puncte procentuale (an/an).
Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fãrã afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.
Cheltuielile de personal au fost de 54,66 mld lei, în scãdere cu 1,9 mld lei fațã de primele patru luni din 2025. Reducerea a fost determinatã de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scãzând la 2,7%, cu 0,3 puncte procentuale mai mici fațã de aceeași perioadã a anului precedent.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 32,14 mld lei, în creștere cu 5,3%, comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent, creștere determinatã de plãți mai mari în domeniul sãnãtãții.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 31,03 mld lei. Din totalul investițiilor, 75,58% reprezintã plãți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, PNRR granturi și componenta de împrumut a PNRR.
Structura investițiilor publice aratã o reorientare puternicã cãtre finanțarea europeanã, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar.
Plãțile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 5,99 miliarde lei, respectiv cu 34,32%, fațã de aceeași perioadã a anului trecut. Aceastã evoluție compenseazã scãderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențatã de plãțile excepționale efectuate la începutul anului 2025 pentru obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, capitalizarea Societãții Carpatica Feroviar România și alte plãți din domeniul apãrãrii.
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 23,68 mld lei, cu 3,26 mld lei mai mari fațã de aceeași perioadã a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile și-au menținut aproximativ la același nivel de 1,16% din PIB în anul 2026 fațã de 1,07% din PIB aferentã aceleași perioade a anului precedent.
Nivelul ridicat al dobânzilor reflectã costurile dezechilibrelor bugetare acumulate în anii anteriori și subliniazã importanța continuãrii consolidãrii fiscale și a menținerii credibilitãții României pe piețele financiare.
Cheltuielile cu asistența socialã au fost de 84,25 mld lei în scãdere cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent, ținând cont de mãsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele mãsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socialã au fost influențate și de plãțile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electricã și gaze naturale: pe cele patru luni ale anului 2026 acestea au fost în sumã de 49,08 mil lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,57 mld lei, în principal, aceastã sumã reprezintã subvenții pentru transportul de cãlãtori, sprijinirea producãtorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electricã și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (28,46 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 4,05 mld lei, în scãdere cu 2,40 mld lei fațã de aceeași perioadã a anului precedent, ținând cont de mãsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele mãsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despãgubiri civile și sumele aferente titlurilor de platã emise de Autoritatea Naționalã pentru Restituirea Proprietãților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 21,84 mld lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeanã aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistențã financiarã nerambursabilã aferentã PNRR.
Execuția bugetarã la patru luni transmite un semnal important cãtre investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscalã fãrã blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încã dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintã un element esențial pentru credibilitatea externã a României și pentru menținerea stabilitãții financiare.
România poate susține în 2026 una dintre cele mai ridicate ponderi ale investițiilor publice din Uniunea Europeanã
România poate susține în 2026 una dintre cele mai ridicate ponderi ale investițiilor publice din Uniunea Europeanã, chiar în condițiile unui proces de consolidare fiscal, dacã ritmul actual al absorbției fondurilor europene și PNRR se menține.
Principala provocare pentru perioada 2026-2027 rãmâne menținerea acestui echilibru între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanțare și finalizarea acceleratã a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR. În acest context, continuarea consolidãrii fiscale, accelerarea absorbției fondurilor europene și pãstrarea încrederii investitorilor și a piețelor financiare vor rãmâne elemente esențiale pentru reducerea vulnerabilitãților macroeconomice și susținerea dezvoltãrii economice pe termen mediu.
Execuția aratã începutul unei schimbãri structurale importante: trecerea de la un model bazat pe consum și deficit ridicat cãtre unul susținut mai mult de investiții europene și disciplinã fiscalã. Consolidarea rãmâne însã fragilã și foarte dependentã de stabilitatea politicã, absorbția fondurilor europene și pãstrarea încrederii piețelor financiare.
