28 Noiembrie 2008
Cand se relaxeaza conditiile de creditare?
Normele de creditare vor fi modificate din ianuarie 2009, potrivit prim-viceguvernatorului BNR, insa Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) nu este "foarte optimist" referitor la decizia pe care banca centrala o va lua privind noul regulament de creditare. Specialistii vad insa necesara revizuirea regulamentului pentru a debloca creditarea.
Ghetea nu este 'foarte optimist' in privinta deciziei BNR
"Am trimis acum doua zile o scrisoare bancii centrale in care am mentionat ce masuri consideram necesare pentru fluidizarea creditarii, in baza carora activitatea de creditare sa continue, luand in calcul contextul international", a spus presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea.
El a adaugat ca punctul de vedere al ARB transmis bancii centrale contine "numai o parte din ce am trimis initial Ministerului Economieri si Finantelor", actuala versiune continand opinii pe care le-a agreat impreuna cu ministerul.
"Nu-mi fac iluzii ca BNR ar putea lua decizii inainte de urmatoarea sedinta de politica monetara", a mai spus Ghetea.
Cu toate acestea, presedintele ARB a spus ca spera ca bancherii sa se mai intalneasca cu reprezentantii BNR ca sa discute despre masurile care ar trebui luate in actualul context de criza internationala.
Bancherii si BNR cauta modalitati de a relua creditarea
Bancherii au propus Ministerului Economiei si Finantelor subventionarea dobanzii la creditele acordate intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), puternic de criza economica, si deductibilitatea ratelor platite la creditele ipotecare, a spus ieri Radu Ghetea.
"Am discutat cu Guvernul subventionarea dobanzilor la creditele acordate IMM-urilor. Acestea trec printr-un proces foarte dur de selectie naturala in acest moment, mai ales ca a venit si criza peste ele. Trebuie sa le protejam pe cele care merita. Dupa aderarea la Uniunea Europeana, IMM-urilor le-au fost impuse masuri suplimentare de protectie a mediului, protectie sanitara si foarte multe dintre ele, isi inchid incet-incet portile sau se comaseaza", a mai spus joi presedintele ARB.
El a completat ca "exista pericolul ca prea multe IMM-uri sa dispara", iar reprezentantii bancilor considera ca Guvernul ar trebui sa puna un accent deosebit pe sustinerea firmelor mici si mijlocii.
Ghetea estimeaza ca un alt efect al crizei internationale va fi intoarcerea in tara, in perioada urmatoare, a multor romani plecati la munca in strainatate.
"Cred ca vor veni multi cetateni romani inapoi si cred ca vor ocupa foarte multe dintre locurile de munca ale celor care nu au plecat, pentru ca vor veni mai bine calificati si mai motivati", a continuat el.
El a mai precizat ca reprezentantii bancilor au discutat cu Guvernul elaborarea unor solutii pentru accelerarea absorbtiei fondurilor europene.
In cadrul intalnirii cu oficialii din Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) si din Banca Nationala a Romaniei (BNR), desfasurata la inceputul acestei saptamani, bancherii au propus si gasirea unor solutii pentru cresterea increderii intre banci, cum ar fi existenta unui sistem de garantare a operatiunilor interbancare.
Referitor la un eventual plan de sustinere a sistemului bancare, Ghetea a precizat ca, daca va fi nevoie de elaborarea acestui, programul ar trebui sa cuprinda sistemul bancar in intregime, nu doar institutiile cu capital autohton, "in conditiile in care nu se pune problema de a salva banca, ci de a salva clientela".
Referitor la revizuirea regulamentului privind creditarea populatiei, Ghetea a repetat ca normele trebuie modificate astfel incat sa trateze diferit creditele cu garantii si pe cele fara garantii.
"Intr-un fel se comporta un client care si-a pus casa la bataie si altfel unul cu un credit negarantat. Dorim nuante diferite in privinta restrictiilor impuse pe creditul ipotecar comparativ cu imprumutul de consum", a completat presedintele ARB.
El a explicat ca, in conditiile in care lunile octombrie, noiembrie si decembrie nu sunt cele mai reprezentative pentru evolutia viitoare a creditului de consum, ajustarea regulamentului se va face in ianuarie, asa cum a prevazut si banca centrala, inca din momentul aplicarii noilor norme.
Brokerii vad un compromis intre BNR, Guvern si bancile comerciale
Principalele modificari trebuie sa aiba in vedere, in opinia specialistilor, gradul de indatorare, marirea termenului maxim de acordare, stres testul si, de asemenea, schimbarea modalitatii de ponderare a veniturilor.
„ A se observa ca bancile accepta foarte greu alte venituri exceptand salariile, ceea ce intr-o societate civilizata este inacceptabil, pentru ca veniturile se nuanteaza”, a declarat Sorin Moncea, managing partner in cadrul International Brokers.
„Schimbarile ar trebui sa cuprinda modificarea gradului de indatorare, reducerea avansului, renuntarea la fisa fiscala si simplificarea testului de stress. In acelasi timp, bancile ar trebui sa scada dobanzile spre limite rezonabile”, a spus Liviu Andrei (foto), director executiv in cadrul DBSol Consulting.
Alti jucatori din piata brokerajului de credite nu cred ca problema este la textul regulamentului, acesta fiind unul generalist, ci la traducerea lui in practica de catre banci.
„Un exemplu este gradul de indatorare. In trecut se practica un grad mediu de 65% si ar putea ajunge foarte usor pana la 70%. In prezent, potrivit regulamentului, bancile aplica un grad de indatorare diferentiat in functie de clasa de risc. Cel putin teoretic, pentru ca in practica, fiecare banca are stabilit un grad de indatorare stabilit cu care calculeaza eligibilitatea clientilor, diminuat in medie la 40%”, a declarat Raluca Dobre, analist financiar pentru IpoteciDirect.
„Domnul Ghetea nu poate fi foarte optimist deoarece BNR nu a cedat si nici nu va ceda foarte usor la cerintele bancilor. Credem totusi ca BNR va analiza corect situatia si va lua masurile ce se impun. Pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca in ianuarie vom avea la conducerea tarii alt Guvern, cu planuri si masuri economice noi”, adauga Liviu Andrei.
Cu toate acestea, presedintele ARB a spus ca spera ca bancherii sa se mai intalneasca cu reprezentantii BNR ca sa discute despre masurile care ar trebui luate in actualul context de criza internationala.
„ Se va ajunge la un compromis intre BNR, care doreste sa coordoneze cu o mana ferma sistemul bancar, apoi intre banci, care au nevoie de o gura de oxigen prin relansarea normelor si Guvern, care cere bancilor sa nu reduca activitatea de creditare”, considera Andrei.
„Eu cred ca finalul acestui an si inceputul anului 2009 vor fi marcate de aceeasi atitudine prudentiala din partea bancilor. Nu exista prea multe premise care sa ma faca sa cred ca bancile vor modifica produsele de creditare in sensul relaxarii lor inca din luna ianuarie. Asadar, in prezent bancile acorda credite, insa cu grad de indatorare mult diminuat, de la 70 spre 40-35%, avans minim obligatoriu in cazul creditelor ipotecare si diminuare a cotei de finantare la 50% din garantii”, a mai spus Dobre.
Pozitia Bancii Centrale
El a adaugat ca efectul de temperare a ritmului de crestere a creditului in octombrie nu a fost determinat de introducerea noilor norme de creditare a populatiei, ci de restrangerea lichiditatii disponibile pentru bancile din Romania, in contextul crizei financiare internationale.
"Primele aprobari acordate bancilor pe noile norme au fost primite abia incepand cu 15-18 octombrie 2008, deci bancile puteau da inca imprumuturi dupa normele vechi. Sunt inca banci care lucreaza dupa normele vechi, in conditiile in care au intarziat cu depunerea variantei finale a normelor si le-au adus la BNR dupa termenul limita de 6 octombrie. Efectul regulamentului modificat pentru creditarea populatiei il vedem abia din noiembrie", a mai spus Georgescu.
El a completat ca, prin urmare, temperarea avansului creditului este legata de "situatia lichiditatii in sistemul bancar".
Totusi, consilierul guvernatorului bancii centrale, Adrian Vasilescu, a spus ieri ca posibilele modificari ale normelor de creditare ar viza calculul gradului maxim de indatorare, si nu modul de validare a veniturilor celui care solicita un credit.
Astfel, fisa fiscala va ramane in continuare obligatorie, potrivit „unei opinii personale” a lui Adrian Vasilescu.
Scaderea creditarii, influentata de un cumul de factori:
„In aceasta perioada, BNR a impus noi norme de creditare, mai restrictive, accentuand ingrijorarea si instaurand prudentialitatea, poate chiar exagerata in cazul unor banci. Apoi, intr-adevar bancile-mama sigur au taiat finantarea pentru subsidiare, in prezent acestea intampinand probleme cu lichiditatile”, a amintit Dobre.
„Pentru prima jumatate a lunii octombrie 2008 oficialii BNR au dreptate, lichiditatea bancilor/incertitudinea din piete au fost de vina, dar pentru a doua jumatate, normele BNR au oprit creditarea. Fie vorba chiar si la o revenire la normele vechi, bancile nu vor mai credita la nivelele anterioare datorita pozitiei de lichiditate a bancii. Ceea ce cred ca ar fi bine ar fi un echilibru care sa permita bancilor o sustinere a economiei prin creditare”, a explicat Sorin Moncea (foto).
La randul sau, directorul executiv de la DBSol Consulting a spus: „Adevarul este undeva la mijloc. Scaderea creditarii a fost influentata de un cumul de factori: criza mondiala, noile norme BNR, cresterea dobanzilor, scaderea rating-ului de tara, lipsa lichiditatilor, probleme ale bancilor-mama etc. Sunt factori care depind unii de altii sau se completeaza nefericit pentru aceasta perioada”.
BCR: Banca centrala ar putea reduce dobanda-cheie in ianuarie
„Bancile centrale din mai multe state au redus dobanda-cheie in ultimele saptamani, iar Romania s-ar putea alatura acestora din ianuarie 2009. Daca adaugam la aceasta si posibile noi scaderi ale ratei rezervelor minime obligatorii pentru lei (situata la 18% in prezent), creditarea in moneda locala, atat pentru persoane fizice, cat si pentru companii, va fi avantajata in fata celei in valuta, a declarat Florin Eugen Sinca, analist financiar in cadrul Bancii Comerciale Romane (BCR).
Potrivit datelor bancii centrale si in conformitate cu asteptarile specialistilor, ritmul anual de crestere a creditelor acordate de banci populatiei si firmelor a incetinit semnificativ in octombrie, la 44,8%, de la 50,5% in luna precedenta, ca urmare a comprimarii accentuate a imprumuturilor in valuta.
Creditele in valuta acordate populatiei, care au avansat in ritm accelerat in ultimii ani, s-au comprimat in octombrie cu 1,2% fata de luna anterioara, pana la 54,39 miliarde de lei, adica 14,86 miliarde de euro la valoarea echivalenta in lei. La valori exprimate in euro, creditul in valuta acordat populatiei a crescut usor in octombrie.
Ritmul anual de crestere a creditelor in valuta acordate populatiei a incetinit semnificativ in octombrie, la 74,4%, de la 86,7% in luna precedenta. In septembrie, valoarea creditelor in valuta sporise cu 9,4% fata de august.
Pe componenta in lei, imprumuturile acordate populatiei au crescut in octombrie cu 0,9% fata de luna precedenta - si cu 29% fata de octombrie 2007 - pana la 41,38 miliarde de eli, echivalentul a 11,3 miliarde de euro.
„Creditul in lei ar putea fi avantajat in 2009 de modificarile regulamentului 11, in timp ce imprumuturile in valuta, ale caror riscuri specifice sunt amplificate de criza financiara internationala, vor suporta in continuare constrangeri semnificative”, a mai explicat Sinca.
Regulamentul numarul 11 din 19 august 2008 al BNR a modificat si completat un regulament mai vechi privind limitarea riscului de credit la imprumuturile destinate persoanelor fizice si impune bancilor comerciale sa solicite clientilor fise fiscale si sa stabileasca diferentiat (bonitatea clientului si tipul de credit, dar si in fucntie de valuta, in care este contractat creditul) gradul maxim de indatorare al acestora.
Dupa noul regulament, bancile analizeaza capacitatea de rambursare a clientilor "pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile de catre imprumutatori, care nu poate depasi cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior", se specifica in regulamentul BNR.
Totodata, noul regulament impune bancilor sa tina cont si de cea mai mare urcare a ratei dobanzii , conform statisticilor BNR , de cel mai ridicat nivel al aprecierii valutei in care se acorda creditul fata de leu si de cea mai mare crestere a comisioanelor in perioada de 18 luni anterioara acordarii imprumutului.