NATO are un accelerator de afaceri denumit DIANA(Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic). Wall-street.ro a stat de vorbă cu Tom McSorley, General Counsel al acceleratorului, pentru a afla care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească companiile românești pentru a fi acceptate și în ce constă acceleratorul.
Reprezentantul acceleratorului de afaceri al NATO precizează în discuția cu Wall-street.ro, desfășurată la evenimentul How to Web, că, pentru început, businessul care aplică pentru a fi acceptat în accelerator trebuie să fie înregistrat într-o țară NATO.
Nu e obligatoriu să ai un business care să fi atras deja finanțări sau care să aibă un anumit număr de angajați.
„Ne uităm la planul de business, soluția propusă să fie fezabilă din punct de vedere tehnologic, dacă există proprietate intelectuală, brevete sau care este istoricul fondatorilor”, precizează Tom McSorley pentru Wall-street.ro.
Cea mai recentă rundă de aplicări a fost deschisă în această vară și s-au înregistrat 2.600 de afaceri care au aplicat. Dintre acestea, vor fi alese în jur de 75 de afaceri care vor fi acceptate în acceleratorul organizat de NATO. Următoarea rundă va fi organizată la jumătatea anului 2025. Wall-street.ro a stat de vorbă cu un business fondat de către un român care a fost deja acceptat în accelerator și va publica povestea acestuia în perioada următoare.
Ce se întâmplă după ce ești acceptat în acceleratorul NATO
De la stânga la dreapta: Trisha Saxena(Investment Associate, NATO Innovation Fund), Tom McSorley(General Counsel, NATO DIANA), Bojan Stojkovski(Editor in Chief, ITlogs.com)
Dacă afacerea ta este acceptată, pentru început vei primi 100.000 de euro finanțare, fonduri necesare pentru a participa în program și pentru a continua să îți dezvolți soluția propusă. Programul se desfășoară în cadrul unor locații administrate de NATO pentru organizarea acceleratorului. În România nu există niciuna, însă sunt în mai multe țări precum Cehia, Ungaria, Polonia sau Italia. Găsești lista completă AICI.
Prima fază a acceleratorului durează 6 luni, iar McSorley precizează că antreprenorii acceptați au parte, pe lângă finanțare, și de mentori care să îi ajute în dezvoltarea soluțiilor propuse.
„La finalul celor 6 luni ai oportunitatea de a aplica pentru încă o finanțare de până la 300.000 de euro pentru a trece în a doua fază a acceleratorului, fază în care ajung însă mai puține companii din cele selectate inițial. Cea de-a doua fază se derulează pentru încă 6 luni”, precizează Tom McSorley.
Dincolo de banii proveniți din cadrul acceleratorului, în peisaj mai apare și NATO Innovation Fund, un fond de investitii cu capital de risc, susținut de 24 țări membre NATO, al cărui scop este să investească peste 1 miliard de euro în tehnologie.
Despre acest fond a vorbit, pe scena evenimentului How to Web, Trisha Saxena, investment associate, NATO Innovation Fund.
„Obiectivul este acela de a investi pe direcția deep tech și dual use*. Ne uităm la intersecția dintre deep tech, apărare, securitate și reziliență și la cum pot noile tehnologii să promoveze securitatea și reziliența în cadrul NATO. Ne uităm la domenii precum spațiul, tehnologia cuantică, biotehnologia, energie, autonomie. Este o gamă destul de largă și ne propunem să sprijinim fondatorii în etapele de finanțare seed, seria A, seria B, investind de obicei fie ca investitor principal, fie ca investitor secundar în aceste runde”, a declarat Trisha Saxena.
*tehnologia dual-use(tehnologie cu dublă utilizare) se referă la tehnologiile, produsele sau serviciile care pot fi folosite atât în scopuri civile/comerciale, cât și în scopuri militare sau de securitate
Ce se întâmplă cu soluția ta odată dezvoltată? O poți vinde și Rusiei?
Reprezentantul acceleratorului DIANA precizează că ideea din spatele programului este de a investi în soluții care să rezolve diverse provocări pe care le întâmpină aliații NATO.
„Vrem ca soluția ta să funcționeze. Apoi vrem să găsim moduri prin care o putem cumpăra, fie că o cumpără NATO sau un aliat etc.”, adaugă Tom McSorley.
Așa cum precizam mai sus, soluțiile nu se referă doar la tehnologii de apărare, ci pot fi vorba și de inovații în zona medicală. În acest context, soluțiile dezvoltate pot fi oferite și către țări care nu fac parte din NATO, atât timp cât nu încalcă reglementările în ceea ce privește exporturile sau sancțiunile impuse diverselor state, precum cele impuse Rusiei.
„Poate fi o tehnologie medicală care ajută la vindecarea cancerului. Majoritatea tehnologiilor medicale nu intră în categoria exporturilor controlate și, până la urmă, vrem ca toată lumea la nivel global să se vindece de cancer. Depinde de legislație”, adaugă Tom McSorley.
