Liderii UE se pregatesc pentru o noua incercare de a-si aplana divergentele si a gasi o solutie de iesire din criza, cu o Germanie tot mai izolata, cu cereri pentru ajutor extern din partea Spaniei si Ciprului si cu propuneri radicale de integrare fiscala si economica a statelor euro.
Criza datoriilor de stat din zona euro, declansata la sfarsitul anului 2009 in Grecia, a bifat recent cea de-a cincea "victima", dupa ce Ciprul, o economie puternic interconectata cu cea a Greciei, a solicitat ajutor international, scrie Mediafax.

Totodata, Spania a transmis solicitarea oficiala pentru o linie de finantare externa extimata la 100 miliarde euro, destinata recapitalizarii sectorului bancar puternic lovit de prabusirea pietei imobiliare si de situatia grava din economie, cu un somaj de 24%.

Ministrii Finantelor din zona euro se pregatesc sa aprobe salvarea Ciprului si sa negocieze detaliile si aspectele tehnice ale creditului catre bancile spaniole.

"Lumea si-a imaginat prea multe zile ale judecatii in ultimii ani, iar Europa a reusit sa amane in continuu. Astazi, problema este ca, intr-adevar, mizele au devenit mult mai ridicate. Nu mai vorbim despre mica Grecie, ci despre mai marea Spanie si chiar uriasa Italie", comenteaza pentru Bloomberg Sebastian Paris-Horvitz, analist la HSBC Private Bank Suisse, in Paris.

Spania si Italia cer ferm masuri la nivel european care sa le reduca simtitor costurile de finantare, pentru a evita raspandirea dezastruoasa a crizei de la "periferia" zonei euro catre doua dintre cele mai mari economii din regiune, de cateva ori mai mari decat Grecia, Portugalia sau Irlanda.

Presedintele francez Francois Hollande a facut front comun cu premierul italian Mario Monti si primul ministru de la Madrid, Mariano Rajoy, in incercarea de a determina Germania si pe cancelarul Angela Merkel sa accepte masuri rapide, agresive si decisive pentru iesirea din criza.

Berlinul insista insa pe austeritate, pe disciplina fiscala si controale stricte, apreciind ca schimbari radicale, precum introducerea unor obligatiuni europene unice, garantarea in comun a depozitelor bancare sau salvarea directa a bancilor aflate in dificultate de catre fondurile de urgenta ale UE, nu sunt sustenabile si potrivite inainte ca zona euro sa devina o uniune fiscala si economica strans integrata.

Hollande, Monti si Rajoy sustin masuri precum crearea obligatiunilor europene comune si o strategie agresiva de stimulare a economiei. Merkel s-a intalnit miercuri la Paris cu Hollande si va merge saptamana viitoare la Roma pentru discutii cu Monti.

"Negociatorii cheie, inclusiv cancelarul german, nu inteleg cu adevarat pe ce perioade de timp se lucreaza. Crizele financiare iti dau cateva zile sa actionezi. Pentru reforme structurale este nevoie de ani", a afirmat recent Niall Ferguson, profesor de istorie economica la Universitatea Harvard.

Liderii UE vor discuta, joi si vineri, un plan de 10 ani care vizeaza integrarea mai stransa a zonei euro, prezentat de presedintele UE Herman Van Rompuy. Proiectul porneste de la supravegherea in comun a bancilor si garantarea depozitelor la nivelul zonei euro, urmata de sau in paralel cu inaintarea "bazata pe criterii si progresiva" catre emisiuni comune de obligatiuni ale statelor euro. Programul propus sugereaza ca UE ar putea impune limite pe bugetele statelor membre si pe gradul de indatorare a tarilor din zona euro.

Merkel a respins categoric miercuri introducerea obligatiunilor comune ca masura pentru scaderea costurilor de finantare a Spaniei. La cateva ore dupa ce Rajoy a lansat un apel pentru ajutor din partea Europei, Merkel a afirmat ca obligatiunile euro, titlurile euro si fondurile de amortizare a datoriilor nu ar fi constitutionale in Germania si ar fi, din punct de vedere economic, "gresite si contraproductive".

"Ma tem ca la summit se va vorbi mult prea mult de datorii comune si mult prea putin despre imbunatatirea supravegherii si masuri structurale. Supravegherea si raspunderea (comuna asupra datoriilor - n.r.) trebuie sa mearga in paralel. Datoriile nu pot fi comune inainte de implementarea unor mecanisme adecvate de supraveghere si control", a spus Merkel miercuri, la Berlin, in timpul unei intalniri cu parlamentarii.

Randamentul obligatiunilor spaniole cu maturitatea la 10 ani a crescut mierucri la 6,88%, aproape de pragul critic de 7% la care Grecia, Irlanda si Portugalia au solicitat ajutor international. La polul opus, Germania se imprumuta pe 10 ani la 1,57%.
Referitor la planul prezentat de Van Rompuy, Merkel a salutat propunerile si s-a aratat de acord cu cele patru directii fundamentale de actiune descrise in proiect, insa a respins categoric ideea ca Germania ar putea suporta costurile.
"Resping decisiv presupunerea din acest raport ca principiul colectivizarii are prioritate", a afirmat Merkel.

Tarile trebuie sa respecte reglementarile in vigoare si sa-si consolideze competitivitatea economica prin reforme structurale, "folosind fruntasii Europei drept standard, si nu mediocritatea", a aratat cancelarul german.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri