Care este adevarata problema: Ciprul sau euro?

„A facut Ciprul ceva groaznic pentru a merita o asemenea soarta? Nu, desigur. Ciprul avea cifre multumitoare in ceea ce priveste cresterea economica, datoria publica si finantele in general – in orice caz nu mai proaste decat ale altor tari din regiune”, spune Christensen.

Singurul lucru care a mers prost pentru Cipru a fost ca bancherii locali au crezut ca politicienii din zona euro sunt de incredere cand vine vorba sa-si plateasca inapoi imprumuturile, este de parere seful Saxo Bank. Investitiile masive in Grecia nu sunt neobisnuite pentru un stat atat strans de legat de Grecia si, pana la urma, e un model urmat de alte banci sau natiuni in cazul datoriilor lor suverane.

“Din discutiile mele cu diversi bancheri din Cipru a reiesit cat se poate de limpede ca au existat si semnificative presiuni politice, mai ales asupra celor care operau in Grecia, sa cumpere titluri locale. Riscurile acestei concentrari au fost in mod limpede subestimate, insa toata lumea s-a bazat pe statele din zona euro – inclusiv Grecia! - sa sprijine Ciprul in cazul in care ar intra in bucluc. Daca va amintiti, acum cativa ani, toata lumea credea ca acest lucru e parte a intelegerii privind moneda unica, altfel nu ar fi existat goana aceasta dupa titluri”, afirma Lars Seier Christensen
.
Acesta subliniaza totusi ca bancherii ciprioti nu pot fi absolviti de toata vina, “insa toate necazurile trebuie interpretate prin prisma mecanicii din zona euro”.

“Avem controlul capitalurilor, restrictii la retrageri si taxe de facto pe avere – toate in interiorul zonei euro, ceea ce inseamna ca avem o problema cu intreg conceptul de EURO in formatul actual. Exista doi EURO diferiti: cel restrictiv, din Nicosia si celalalt, liber, din restul zonei Euro. Dinamici total diferite si, cred, startul unor variante multiple de EURO pentru viitor. Masuri similare ar pute fi luate in situatii asemanatoare, iar lumea se intreaba unde se va intampla asta. Slovenia? Malta? In cazul altor probleme mai serioase sau tari mai mari?”, se intreaba Christensen.

Acesta afirma ca sunt foarte multe lucruri pe care le poti face oamenilor in interpretarea moderna a democratiei. O versiune in care majoritatea decide pentru toti, dar nu mai exista respectul drepturilor personale negative, asa cum le cunoastem din Constitutia Americana, de exemplu.

“Tinta cea mai usoara vor fi mereu oamenii bogati si cei care au muncit toata viata, au economisit si, in principiu, au facut doar ce trebuie. Pe masura ce statele ghiftuite incep sa se prabuseasca de pe edificiul promisiunilor iresponsabile pe care le-au facut, al sistemului fragil de valori si evolutiilor demografice nesustenabile, va fi tot mai usor sa convingi peste 50% din populatie ca furatul sau confiscarea banilor altora sunt bune si servesc unui scop maret”, concluzioneaza directorul Saxo Bank.