Ultima lovitura data reputatiei tarii a avut loc saptamana trecuta, cand opozitia din Parlament a sfidat guvernul minoritar si a decis sa oblige Statoil si alti producatori sa se pregateasca sa alimenteze exploatarile din Marea Nordului cu energie produsa pe uscat, conditie care va majora costurile si care ar putea provoca intarzierea proiectelor.

Aceasta conditie vine dupa ce anul trecut statul norvegian a majorat taxele aplicate productiei de petrol. "A doua oara in decurs de un an a fost modificat cadrul legislativ in care opereaza companiile petroliere. Acest fapt face ca proiectele sa fie mai putin profitabile, intrucat in calcule trebuie inclus riscul politic", a declarat Erling Kvadsheim, director la Asociatia norvegiana pentru petrol si gaze.

Industria petrolului se confrunta deja cu costurile mai mari si stagnarea preturilor petrolului. Companii intre care Statoil si Royal Dutch Shell au amanat unele proiecte si au redus investitiile planificate. Statoil a anuntat ca decizia Parlamentului norvegian de saptamana trecuta ar putea provoca pierderi de 20 de miliarde de coroane (3,4 miliarde dolari) daca grupul va fi nevoit sa amane dezvoltarea zacamantului Johan Sverdrup, cea mai mare descoperire de petrol din Norvegia din ultimii 30 de ani. Furnizorii de servicii din industria petroliera au avertizat la randul lor ca o astfel de amanare ar putea costa mii de locuri de munca, scrie Mediafax.

Intr-o decizie fara precedent, opozitia din Parlament a decis sa impuna o lege detaliata referitoare la dezvoltarea zacamintelor. Proiectul prevede ca guvernul sa impuna companiilor sa pregateasca un sistem de electrificare pentru trei zacaminte din jurul Johan Sverdrup, in cadrul eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.

Citeste si:

Instalatiile offshore sunt de regula alimentate cu energie prin intermediul turbinelor instalate la fata locului, alimentate cu gaze. Platformele de petrol si gaze contribuie cu peste 25% la totalul emisiilor de gaze cu efect de sera din Norvegia.

Daca aceste platforme ar fi alimentate cu energie produsa pe uscat, ar putea fi folosita energia hidro, disponibila din abundenta si care nu este poluatoare. Problema alimentarii cu energie a intervenit cu un an inainte ca Parlamentul sa analizeze un plan de exploatare a zacamantului Sverdrup, care ar putea avea rezerve de pana la 2,9 miliarde de barili de petrol si care este programat sa intre in exploatare in 2019.

Norvegia se confrunta pe de alta parte cu procese intentate de investitori in sistemul de gazoducte, intre acestia aflandu-se Allianz si fondul suveran de investitii din Abu Dhabi. Reclamantii cer anularea unei decizii din 2013 a guvernului, de reducere a tarifelor pe care le pot percepe pentru transportul hidrocarburilor, cu pana la 90%.

Solicitarile Parlamentului in domeniul protectiei mediului intra in contradictie cu eforturile Norvegiei de a mentine productia de hidrocarburi, in timp ce rezervele din Marea Nordului se epuizeaza dupa 40 de ani de exploatare. In ultimul deceniu, productia totala a Norvegiei a scazut cu circa 20%, iar Directia Norvegiana a Petrolului anticipeaza si un declin al investitiilor companiilor, dupa un maxim de 214 miliarde de coroane (40 miliarde dolari) care ar urma sa fie atins anul viitor.

Sursa foto: Platforma petroliera/Shutterstock.com