18 August 2015

Grecia alearga pe loc de la startul crizei financiare. Ce fac celelalte tari din Zona Euro care au apelat la imprumuturi de urgenta?



Evenimentele recente din Grecia au readus in prim plan subiectul statelor care au contractat imprumuturi de urgenta de la UE, BCE si FMI. Economistii PwC au analizat evolutia celor cinci tari europene care au apelat la astfel de imprumuturi: Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania.

Irlanda, cea mai performanta

Irlanda a tinut "capul de afis" al reformei economiei statelor de la periferia Zonei Euro. Aceasta tara a inregistrat o crestere in termeni reali de 5,2% in anul 2014, economistii PwC estimand o crestere economica de pana la 3,9% in decursul acestui an. De fapt, Irlanda a fost prima dintre economiile periferice PIIGS al carei PIB a depasit nivelul de dinainte de criza.

Patryk Kosmider / Shutterstock.com


Spania, restructurarea functioneaza

In opinia economistilor PwC, cresterea accentuata de aproximativ 3% din acest an va imbunatati treptat profitabilitatea sistemului financiar si va contribui la reducerea numarului de credite neperformante. Spania si-a pastrat de asemenea cadenta reformelor structurale in ultimele 12 luni, cu politici menite sa reduca nivelul somajului, pe termen mediu. Din aceste motive, Spania este de asteptat sa-si depaseasca nivelul PIB-ului pre-criza pana in 2017.

Spania / Shutterstock


Portugalia mai are inca de lucru

Portugalia a facut, de asemenea progrese, de la momentul imprumutului, dar nu in aceeasi masura ca Irlanda si Spania. Economia inregistreaza o crestere ciclica, raportand o crestere a PIB in 2014, pentru prima data din 2010. Dar in continuare mai are cateva probleme structurale de depasit. De exemplu, datoria sa publica raportata la PIB atinge 130%, al doilea cel mai mare nivel dintre cele cinci economii care au necesitat imprumuturi de urgenta.

AGIF / Shutterstock.com


Cipru continua reformele

Grecia a ramas in urma Ciprului, care si-a mutat atentia de la reforma finantelor publice - guvernul afisand deja un surplus primar sanatos de 2,9% din PIB- asupra reformelor structurale din sectoare precum sanatatea si telecomunicatiile. Cipru este asadar inca in etapa de "reforma" a programului sau, dar face progrese rezonabile.

Kirill__M / Shutterstock.com


Ce urmeaza pentru statele periferice din Zona Euro?

Potrivit economistilor PwC, sunt 3 procese din Zona Euro la care companiile ar trebui sa fie atente in urmatoarele saptamani si luni:

  • In primul rand, evolutia negocierilor pentru cel de-al treilea acord de finantare pentru Grecia.
  • In al doilea rand, orice semne de consolidare a cresterii economice in tarile de la periferia Zonei Euro;
  • In al treilea rand, testele de stres pregatite de Autoritatea Bancara Europeana (EBA) programate pentru anul viitor.

"Pe termen lung, mare problema este cea a nivelului ridicat al datoriei publice si, in anumite cazuri, a datoriei private. Realizarea de excedente bugetare primare ar trebui sa contribuie la stabilizarea nivelurilor datoriei publice. Insa adevaratele beneficii vor aparea la momentul accelerarii cresterii PIB-ului nominal, in mod special dupa ce nivelul inflatiei va reveni in apropierea tintei de aproximativ 2% anual", a declarat Richard Boxshall, economist senior al PwC.

Editia lunii august a PwC Global Economy Watch poate fi accesata aici.




Citeste si