Poluarea atmosferica constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sanatate in Europa, potrivit datelor OMS. In fiecare an, in Uniunea Europeana, acest tip de poluare cauzeaza in jur de 400.000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sanatate se ridica la sute de miliarde de euro, se arata intr-un raport al Curtii de Conturi Europene. Particulele in suspensie, dioxidul de azot si ozonul de la nivelul solului constituie poluantii atmosferici considerati raspunzatori pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature.

In UE, poluarea aerului cauzeaza in medie peste1.000 de decese premature pe zi, un numar de peste zece ori mai mare decat numarul de decese cauzate de accidente rutiere. In unele state membre ale UE, numarul de ani de viata sanatoasa pierduti este similar cu cel din tari asociate adesea cu o calitate slaba a aerului, cum ar fi China si India.

In Romania, arata datele Comisiei, numarul de ani de viata sanatoasa pierduti din cauza poluarii este mai mare decat in India. Bulgaria, Republica Ceha si Letonia sunt tarile in care gradul de poluare a atins cote alarmante. Top 10 este completat de Ungaria, China, Romania (locul 6), India, Lituania, Polonia si Croatia.

Finantarea pusa la dispozitie pentru imbunatatirea calitatii aerului a crescut de la 880 de milioane de euro in perioada 2007-2013, la 1,8 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Doar trei state au recurs la aceste fonduri: Bulgaria, Republica Ceha si Polonia.

In 2013, Comisia a estimat ca valoarea totala a costurilor externe legate de sanatate care sunt determinate de poluarea atmosferica se situeaza intre 330 si 940 de miliarde de euro pe an.

Ce anume scurteaza durata de viata a populatiei si in ce mod

Poluantii atmosferici considerati cei mai nocivi pentru sanatatea umana de catre OMS sunt particulele in suspensie (PM), dioxidul de azot, dioxidul de sulf si ozonul de la nivelul solului. In 2014, particulele in suspensie fine au cauzat in jur de 400.000 de decese in randul cetatenilor UE, dioxidul de azot, in jur de 75.000, iar ozonul, in jur de 13.600, potrivit datelor furnizate de Agentia Europeana de Mediu.

Foto: Shutterstock.com

Potrivit OMS, afectiunile cardiace si accidentele vasculare cerebrale sunt cauza a 80% din totalul deceselor premature provocate de poluarea atmosferica. Acestea sunt urmate de afectiunile pulmonare, printre care cancerul, si de alte boli.

Populatia din orase, cea mai afectata

In 2015, aproape un sfert din populatia Europei care locuia in zone urbane era expusa la niveluri ale poluantilor atmosferici care depasesc unele dintre standardele UE de calitate a aerului si pana la 96% din cetatenii UE care locuiesc in zone urbane erau expusi la niveluri ale poluantilor atmosferici considerate de catre OMS ca fiind nocive pentru sanatate, potrivit Agentiei Europene de Mediu.

Poluarea atmosferica tinde sa afecteze locuitorii din orase intr-o masura mai mare decat pe locuitorii din zonele rurale deoarece, din cauza densitatii populatiei din orase, cantitatea de poluanti atmosferici eliberati este mai mare (de exemplu, din transportul rutier) si deoarece dispersia se produce mai greu in orase decat in mediul rural.

Cum actioneaza UE

Pe langa stabilirea valorilor limita ale concentratiilor, UE a adoptat un numar de acte legislative care au scopul de a reduce emisiile de poluanti atmosferici din mai multe sectoare.

AEM arata ca, in ultimele decenii, directivele si regulamentele europene care au fost adoptate in materie (precum cele care vizeaza trecerea la combustibili alternativi sau reducerea utilizarii echipamentelor ineficiente) au contribuit la diminuarea emisiilor de poluanti atmosferici. Intre 1990 si 2015, emisiile de oxizi de sulf in UE au scazut cu 89%, iar cele de oxizi de azot cu 56%. Incepand cu 2000, emisiile de particule in suspensie au scazut cu 26%.

Potrivit OMS si AEM, aceasta reducere a emisiilor totale de poluanti atmosferici nu inseamna in mod automat ca au loc totodata reduceri similare ale concentratiilor de poluanti atmosferici. Legislatia UE privind sursele de emisii nu se concentreaza pe reducerea emisiilor in zonele in care populatia sufera cel mai mult din cauza poluarii sau in care se inregistreaza concentratiile cele mai ridicate. De exemplu, chiar daca motoarele autovehiculelor emit mai putine noxe, datorita impunerii unor standarde UE mai stricte privind emisiile, poluarea atmosferica poate sa creasca in continuare daca are loc o intensificare a utilizarii autoturismelor.

Foto: Shutterstock.com

Comisia a estimat ca, in 2020, costurile directe antrenate de respectarea valorilor din propunerea sa de directiva privind calitatea aerului inconjurator se vor situa la o valoare cuprinsa intre 5 si 8 miliarde de euro pe an si beneficiile pentru sanatate in valoare monetara vor reprezenta intre 37 si 119 miliarde de euro pe an. Comisia a concluzionat ca beneficiile aduse de politica privind calitatea aerului depasesc cu mult costurile de implementare.

Majoritatea statelor membre nu au pus in aplicare in mod eficace Directiva privind calitatea aerului inconjurator. In 2016, 13 state membre au incalcat valorile-limita in ceea ce priveste particulele in suspensie (printre care si Romania), 19, valorile-limita pentru doxid de azot (printre care si Romania), iar Bulgaria a fost singurul stat membru UE care a incalcat valorile-limita pentru dioxidul de sulf.

Toate cele 28 de state membre ale UE, cu exceptia Estoniei, a Irlandei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei si a Maltei, incalcasera una sau mai multe dintre aceste valori-limita.

Calitatea aerului poate fi imbunatatita prin realizarea de investitii in alte domenii, dar cu beneficii conexe semnificative pentru calitatea aerului (de exemplu, inlocuirea vechilor centrale pe carbune cu cele pe gaz, investitii in noi linii de metrou, in sosele de
centura in jurul oraselor etc.). Aceste investitii nu s-ar califica drept finantare directa pentru calitatea aerului, dar ar contribui in
mod semnificativ la reducerea poluarii si la imbunatatirea calitatii aerului.

Sursa foto: Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri