Un lac vechi de milioane de ani a fost descoperit în Groenlanda

Un lac preistoric uriaș a fost descoperit la mai mult de o milă sub gheață, în Groenlanda. ”Lumea pierdută” se află acolo de milioane de ani, ascunzând mii de specii subacvative necunoscute, scrie metro.co.uk.

Cu o suprafață de aproximativ 2.700 de mile, lacul este unic în lume. Fosilele ilustrează vechile ”obiceiurile climatice”, fiind influențate de actuala încălzire globală.

”Aceasta ar putea fi o dovadă clară a repoziționării informațiilor. E vorba despre o regiune care a fost total înghețată. Încercăm să înțelegem cum s-a comportat Groenlanda în trecut, ca să putem să ne dăm seama cum se va manifesta în viitor”, a declarat dr. Guy Paxman, Universitatea Columbia, New York.

Încălzirea globală a dus la o topire accelerată a gheții în ultimi ani, generând o creștere a nivelului mărilor cu aproximativ 7,31 metri.

Suprafața lacului se apropie de cea a statului Delaware și a Insulei Rhode, împreună. Este pentru prima dată când o astfel de descoperire este făcută. Acesta s-a format când regiunea, acum complet înghețată, era fără gheață. Echipa americană a descoperit lacul cu ajutorul avioanelor NASA care zboară deasupra Groenlandei, încercând să captureze diverse ilustrații.

Citeste si:
Gaură în stratul de ozon, de trei ori mai mare decât Groenlanda
Gaură în stratul de ozon, de...

Cu sau fără apă?

Experții estimează că adâncimea lacului este între 50 și 250 de metri. Dr. Paxman este cel care consideră că lacul poate fi dovada că Groenlanda a întâmpinat perioade mai călduroase în ultimul milion de ani din existența sa, permițând apariția plantelor și chiar a unor mici păduri.

Cu toate acestea, analiza descoperirii nu este una facilă. Nu există încă dovezi că lacul ar conține apă lichidă în prezent. În plus, nu se poate preciza cu exactitate vechimea acestuia. De asemenea, studii ale aceleiași echipe de cercetători, din 2016, arată că există posibilitatea ca în ultimul milion de ani, gheața din Groenlanda să se fi topit complet mai mult decât o dată.

”Regiunea ar fi putut fi, în mod repetat, acoperită sau nu de gheață. Dacă am putea ajunge la sedimentele acesteia, pentru a stabili istoria lacului, ar fi minunat”, a mai spus dr. Paxman.

Cercetătorii au adunat o imagine detaliată a bazinului lacului și a împrejurimilor acestuia prin analizarea datelor radar, gravitaționale și magnetice colectate de Nasa. Radarul de penetrare a gheții a furnizat o hartă topografică de bază a suprafeței pământului care stă la baza gheții. Măsurătorile gravitaționale au arătat că materia din interiorul bazinului este mai puțin densă decât cea din împrejurimi. Cât despre sedimente, acestea sunt mai puțin magnetice.

Citeste si:
Cum va ajunge vaccinul anti-COVID în lume
Cum va ajunge vaccinul...

O expediție din 1990 a pătruns aproape trei kilometru până în vârful calotei glaciare din Groenlanda și a recuperat câțiva metri de rocă de bază. La acea vreme, era cel mai adânc miez de gheață forat vreodată. Isprava, care a durat cinci ani, nu s-a mai repetat de atunci în Groenlanda. Dar un nou proiect menit să ajungă la o bază mai mică într-o altă parte din nord-vestul Groenlandei este planificat pentru următorii câțiva ani.

Sursa foto: Pixabay

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Internațional »



Setari Cookie-uri