Tesla, acuzată de complicitate la genocid după ce a deschis un showroom într-o regiune controversată din China
Producătorul de mașini electrice Tesla a fost criticat în SUA după ce a deschis un showroom în controversata regiune Xinjiang din China, în orașul Urumqi, chiar în ajunul Anului Nou.
Deși lansarea showroom-ului a fost salutată de unii din China, reacțiile venite din Occident nu au fost unele salutare. Dimpotrivă, au apărut critici legate de această expansiune a companiei lui Elon Musk, într-o regiune controversată din China, unde autoritățile sunt acuzate de opresiune asupra populației din zonă, în special asupra minorității Uyghur din Xianjiang.
China a fost acuzată de sclavie și genocid împotriva grupului minoritar uyghur din regiunea de vest a țării, una foarte bogată în resurse, relatează BBC.
Senatorul republican Marco Rubio, care a sponsorizat un proiect de lege semnat de președintele Joe Biden în decembrie, care cere firmelor să demonstreze că bunurile importate din Xinjiang nu au fost produse cu muncă forțată, a vorbit despre decizia lui Tesla.
Rubio a postat pe Twitter: „Corporațiile fără națiune ajută Partidul Comunist Chinez să acopere genocidul și munca sclavă în regiune”.
Scott Paul, președintele industriei Alianței Americane de Producție, a criticat și el foarte dur decizia Tesla.
„Voi fi direct: orice companie care face afaceri în Xinjiang este complice la genocidul cultural care are loc acolo. Dar acțiunile lui Tesla sunt deosebit de disprețuitoare”, a declarat Scott Paul.
Cu toate acestea, deschiderea noului showroom Tesla a fost larg salutată de utilizatorii platformei de socializare Weibo, asemănătoare Twitter din China.
Un utilizator a postat: „Vă mulțumim pentru extinderea în Xinjiang, la mulți ani!”. Un altul a spus: „Vedeți, Tesla sprijină dezvoltarea și construcția Xinjiang, spre deosebire de unele companii”.
La sfârșitul anului trecut, gigantul american de microcipuri Intel și-a cerut scuze după o reacție împotriva unei scrisori pe care a trimis-o prin care îndemna furnizorii să nu aprovizioneze produse sau forță de muncă din Xinjiang.
Scrisoarea companiei a stârnit critici în China, cu apeluri la boicot.
Intel nu a fost prima companie care a fost supusă presiuni asupra obiectivelor de a respecta sancțiunile legate de Xinjiang, continuând să își desfășoare activitatea în China.
Giganții industriei de îmbrăcăminte și încălțăminte Nike și H&M s-au confruntat și ei cu o reacție anul trecut, după ce și-au exprimat îngrijorarea cu privire la presupusa utilizare a muncii forțate uyghure în producția de bumbac.
Regiunea Xinjiang din China găzduiește multe dintre populația uigură musulmană a țării și au existat acuzații de muncă forțată și posibil genocid.
În decembrie 2020, BBC a publicat o investigație bazată pe noi cercetări care arată că China forța sute de mii de minorități, inclusiv uyghurii, să lucreze manual în câmpurile de bumbac din Xinjiang.
Beijingul a negat în mod repetat afirmațiile.