General rus: Vom face un culoar până în Transnistria, unde populația de limbă rusă e oprimată

Minnekaiev a vorbit despre planurile de cucerire a sudului Ucrainei, în faza a doua a ”operațiunii speciale” rusești. În acest context, el a menționat că, odată acest obiectiv atins, ”vom putea asigura un culoar până în Transistria, unde populația de limbă rusă e oprimată”, potrivit agenției oficiale de știri TASS.

Autoproclamata Republică Transnistreană există practic din 1991, fără a fi recunoscută internațional. Altfel spus, acel teritoriu e considerat a fi parte din Republica Moldova iar o intervenție rusească în Transnistra ar însemna efectiv o invadare a Moldovei. Declarația generalului rus a fost făcută în aceeași zi în care Chișinăul a trimis la Bruxelles chestionarul de aderare la Uniunea Europeană, completat.

Citește și: De ce nu intervin Transnistria și Belarus în războiul din Ucraina. ”Lukașenko e back in business”

”Vom lupta cu toată lumea, în acest moment, aşa cum în Marele Război Patriotic, toată Europa, toată lumea era împotriva noastră. Este acelaşi lucru acum, fiindcă ei nu au iubit niciodată Rusia”, a mai spus generalul rus. ”Nu noi am început acest război, dar noi îl vom termina”.

România riscă să devină vecină cu Rusia

Într-un interviu wall-street.ro, istoricul Cosmin Popa avertiza asupra riscului ca Rusia să ajungă aproape de frontierele noastre, ceea ce s-ar întâmpla dacă ar reuși să cucerească Mikolaiv (Nikolaev) și Odessa.

”Principalul interes național al României în momentul de față este ca agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei să se termine - dar nu oricum, și în primul rând nu prin cedări teritoriale ucrainene, care ar putea aduce transforma Federația Rusă într-unul dintre vecinii noștri. Să nu dea Domnul ca rușii să reușească să-i învingă pe ucraineni, fiindcă ceea ce s-a întâmplat cu vecinătatea româno-sovietică o să ni se pară o perioadă de prietenie și iubire reciprocă între popoare față de ceea ce ne pregătesc rușii. Acest lucru s-a văzut foarte clar din ocuparea Insulei Șerpilor în primele ore ale războiului. Această ocupare nu ține atât de proiecția tactică a războiului, cât de strategia politică a acestuia”, spunea Cosmin Popa.

Ce implicații poate avea ”oprimarea populației de limbă rusă”

Rusia a folosit în repetate rânduri pretextul ”oprimării minorităților vorbitoare de limbăr rusă” pentru a justifica acțiuni militare. La un nivel mai amplu, este vorba despre conceptul de ”Lume rusească” (”Ruskii mir”), elaborat de diverși ideologi naționaliști - dintre care cel mai cunoscut este Aleksandr Dugin - la sfârșitul anilor '90, și preluat apoi în discursul Kremlinului.

Astfel, limitele intereselor legitime ale Rusiei nu ar fi granițele țării, ci practic s-ar extinde oriunde există o minoritate de ”vorbitori de limbă rusă”. Acest lucru implică și că forțele Kremlinului pot interveni dacă într-un alt stat minoritatea rusofonă poate fi considerată oprimată.

Cum s-a poziționat Moldova față de Rusia în ultima perioadă

Republica Moldova a acordat Kievului ajutor umanitar, dar nu şi militar. În privinţa conflictului propriu-zis, Republica Moldova s-a declarat neutră şi nu s-a alăturat sancţiunilor impuse Rusiei - dar președintele Maia Sandu a precizat că nu va permite evitarea sancțiunilor prin sistemul bancar și nici re-exporturi de pe teritoriul Moldovei.

În urmă cu câteva zile, Sandu a interzis prin lege simbolurile "Z" şi "V", utilizate în sprijinul trupelor ruse care atacă Ucraina, precum şi panglica Sfântului Gheorghe, considerat un semn al susţinătorilor preşedintelui rus Vladimir Putin, dar şi al separatiştilor proruşi din Ucraina. Șefa statului şi-a justificat interdicţia, argumentând că aceste simboluri divizează societatea, iar locul lor este la "coşul de gunoi" al istoriei. Mai mulți oficiali ai Kremlinului au reacționat imediat, amenințând-o direct pe Maia Sandu.