Tensiuni între România și Ucraina, la un an de la debutul războiului. Canalul Bâstroe aprinde spiritele la nivel diplomatic și nu numai
Tensiunile dintre România și Ucraina pe marginea dragării canalului Bâstroe de către partea ucraineană au debutat săptămâna trecută, cel care a semnalat acest lucru fiind ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Acesta a explicat că informaţiile cu privire la acest subiect i-au parvenit la începutul săptămânii trecute de la structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor.
„Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. (...) vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi (...) vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării.”, a susţinut Grindeanu.
Ulterior, însuși ministrul Mediului, Barna Tanczos, a declarat că insitituția pe care o reprezintă va împiedica toate lucrările de pe Canalul Bâstroe care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării, în condiţiile în care nici legislaţia naţională a României, nici legislaţia ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă.
Tot săptămâna trecută, ambasada ucraineană la București a precizat că toate lucrările de pe canalul Bâstroe „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei”. De asemenea, ambasada a mai transmis că lucrările „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.
Totodată, administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea afirmă că nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bâstroe, din Ucraina.
„Şi aşa ne confruntăm cu debite tot mai mici ale Dunării, cu nivel de apă extrem de scăzut pe canale sau în lacuri, din cauza perioadei de secetă. Dacă la toate acestea s-ar adăuga şi o scădere de nivel cauzată de dragajele din zona respectivă, de o preluare de debit mai mare pe partea ucraineană decât în zona românească, evident că România ar solicita din nou întreruperea unor asemenea lucrări”, spunea săptămâna trecută directorul executiv al ARBDD, Viorica Bîscă.
Astăzi, însă, Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.
First time in independence 🇺🇦 draft of ⛴ passing through the Bystroe Canal increased from 3,9 to 6,5 m. It’s great opportunity to Danube river capacity and & ports export turnover. We keep on developing Danube port cluster with our European partners. pic.twitter.com/1wZyMjIvQL
— Ministry of Infrastructure of Ukraine (@minfrastucture) February 17, 2023
Ca urmare a acestei informații, partea română a decis să-l convoace pe ambasadorul Ucrainei la MAE pentru a da explicații în scandalul Bâstroe.
„Trebuie să verificăm și să confirmăm aceste date, să ajungem pe canal să executăm măsurătorile de adâncime. Întreținerea e pentru 3,5 metri, ce depășește această adâncime înseamnă adâncirea canalului. Pe baza măsurătorilor, Ministerul Mediului - și celelalte structuri care răspund și sunt preocupate de menținerea în forma naturală a Deltei Dunării - va acționa ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene”, a declarat Nicolae Ciucă.
Ca urmare a convocării ambasadorului Ucrainei la MAE, instituția a emis un comunicat în care arată că partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei.