Creşterea nivelului dobânzilor din piaţă este o consecinţă directă a creşterii semnificative a incertitudinii şi a nervozităţii în rândurile finanţatorilor internaţionali ai ţării, consideră Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
"Creşterea nivelului dobânzilor din piaţă este o consecinţă directă a creşterii semnificative a incertitudinii şi a nervozităţii în rândurile finanţatorilor internaţionali ai ţării. Am observat în ultimele zile o scădere a lichidităţii interbancare pe fondul acestor incertitudini mai ample. De asemenea, s-a observat o deteriorare a fluxurilor de capital, acestea reversându-se, intrările de valută au devenit ieşiri, pe acelaşi fond de tensionare şi percepţie înrăutăţită a pieţelor internaţionale asupra României. Aceste evoluţii s-au dus pe dobânzi, au dus la creşterea dobânzilor din piaţa şi implicit la niveluri mai ridicate ale ROBOR”, precizează Cristian Popa pentru Agerpres.ro.
El adaugă că se observă o deteriorare/tensionare a condiţiilor financiar-monetare, ce vine dinspre pieţele financiare internaţionale, din nivelul mai ridicat de preocupare al acestora, mai exact pe fondul incertitudinilor politice sporite. Incertitudinea şi volatilitatea iniţiale asociate procesului electoral au fost extinse şi amplificate de surprizele scrutinului electoral, totul suprapunându-se peste vulnerabilităţile şi dezechilibrele macroeconomice ample preexistente, semnalizate în multiple rânduri de Banca Naţionala a României: deficit bugetar ridicat şi deficitele de cont curent şi comercial mari, ce necesită finanţare.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marţi la 5,87% pe an, de la 5,81% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%. Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,92% pe an, de la 5,87%, iar ROBOR la 12 luni a crescut la valoarea de 5,96%, de la 5,92%.
Deficitul bugetar a depășit 100 de miliarde de lei
Deficitul bugetar a depășit 100 de miliarde de lei și a urcat la 6,19% din Produsul Intern Brut (PIB), după primele 10 luni ale acestui an, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor. Specialiștii spun că alegerile electorale au pus o presiune suplimentară pe acest deficit, iar acesta va trebui corectat cel mai probabil prin creșterea taxelor începând de anul viitor. Cu toate că actuala clasă politică a spus că „își va tatua” că nu va crește taxele, ultimele rezultate de la alegerile prezidențiale ne indică faptul că aceată creștere de taxe va fi efectuată de alte formațiuni politice decât cele actuale.
Ministrul Finanţelor a anunţat execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 109,42 mld lei, respectiv 6,19% din PIB faţă de deficitul de 62,81 mld lei, respectiv 3,91% din PIB aferent celor zece luni ale anului 2023.
În contextul deficitului bugetar în creștere, țara noastră și-ar putea lua la revedere de la banii de la Bruxelles. Mai mult de atât, dacă va câștiga Călin Georgescu, candidatul independent cu discurs extremist care a ieșit pe primul loc în turul 1 la alegerile prezidențiale de ieri, România și-ar putea lua adio de la fondurile europene și din motive ce țin de viziunile pro-ruse ale acestui candidar, conform avocatului Gabriel Biriș.
