Țările membre ale Uniunii Europene (UE) au aprobat al 16-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, într-o perioadă în care liderii de la Bruxelles sunt furioși că nu au fost chemați la masa negocierilor de pace pe care SUA și Rusia le poartă cu privire la războiul din Ucraina. Noile sancțiuni interzic importurile de aluminiu rusesc în UE și impun restricții asupra mai multor petroliere ”fantomă” de care Rusia se folosește pentru a vinde țiței în Europa evitând restricțiile impuse de mai mulți ani.
În decurs de aproape trei ani, UE a adoptat deja 15 pachete de sancţiuni vizând entităţi şi indivizi din Rusia. Alţi câteva zeci au fost adăugaţi acum pe listă. Aceste sancţiuni individuale prevăd o îngheţare a activelor şi o interdicţie de a se deplasa în ţările UE.
Circa 13 bănci ruseşti suplimentare vor fi de asemenea deconectate de la sistemul internaţional financiar Swift. Aceste sancţiuni, menite să slăbească maşinăria de război rusă, sunt una dintre mizele negocierilor de pace cu privire la Ucraina pe care SUA şi Rusia le poartă.
"Suntem hotărâţi să menţinem presiunea pe Kremlin", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen pe reţeaua socială X, salutând acest anunţ.
I welcome the agreement on our 16th package of sanctions.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 19, 2025
The EU is clamping down even harder on circumvention by targeting more vessels in Putin’s shadow fleet and imposing new import and export bans.
We are committed to keep up the pressure on the Kremlin.
Ce este ”flota din umbră” a lui Vladimir Putin
Cel mai recent pachet de sancțiuni extinde interdicțiile împotriva petrolierelor aparținând „flotei fantomă” a Rusiei, pe care Kremlinul a folosit-o pentru a evita restricțiile occidentale privind comerțul cu petrol și pentru a menține o sursă de venituri esențială pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei, notează Euronews.
Flota este formată din nave vechi ale Rusiei, neasigurate, suspectate de practici înșelătoare, inclusiv transmiterea de date falsificate. Acestea își opresc și sistemele de identificare a transporturilor pentru a deveni invizibile și pentru a efectua transferuri multiple, de la navă la navă, având ca scop ascunderea sursei butoaielor de petrol pe care le transportă.
Starea acestor nave este atât de proastă încât Bruxelles-ul se teme că acestea ar putea deversa petrol și provoca o catastrofă ecologică în apropierea teritoriului blocului comunitar.
Presiunea politică a atins cote maxime în urma mai multor incidente din Marea Baltică, în care „flota fantomă” a fost acuzată de sabotaj împotriva cablurilor submarine.
Se estimează că „Flota fantomă” a lui Putin are aproximativ 600 de nave, însă nu există un număr oficial din cauză că Moscova nu publică date oficiale despre aceasta.
China și India sunt astăzi principalii cumpărători de petrol rusesc, care este adesea rafinat pe teritoriul lor și revândut pe piața UE sub o altă etichetă.
Restricții asupra aluminiului rusesc
Noile sancțiuni UE introduc o interdicție și asupra importurilor de aluminiu primar rusesc, o idee care a fost discutată în trecut, dar care nu a fost niciodată aprobată din cauza reticenței unor state membre îngrijorate de impactul său economic.
Aluminiul brut rusesc reprezintă aproximativ 6% din importurile de aluminiu ale UE, o cotă care a scăzut în ultimii ani pe măsură ce producătorii europeni au renunțat la furnizorii din Rusia.
UE interzisese deja anumite produse din aluminiu provenind din Rusia, cum ar fi sârmele, tuburile și țevile, deși acestea reprezentau doar o mică parte din achiziții. Acum, interdicția este extinsă pentru a acoperi aluminiul primar, care este vândut sub formă de lingouri, plăci și bile și care reprezintă cea mai mare parte din valoarea importurilor.
Importurile de aluminiu rusesc au scăzut cu 35% în 2023 şi această tendinţă a continuat în 2024, potrivit European Aluminium, care reprezintă acest sector în UE. În 2023, aceste importuri i-au adus aproape 1,25 de miliarde de euro Rusiei, potrivit acestei asociaţii.
