România se numără printre cele cinci state europene care trag în jos democrația în Europa, prin probleme cu care s-au confruntat în ultima vreme la nivel socio-politic, se arată într-un raport al Uniunii pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), citat de The Guardian.
Raportul spune că Italia, Bulgaria, Croația, România și Slovacia sunt statele membre ale UE care pun sub presiune principiile democratice.
Potrivit autorilor raportului, Europa se află într-o recesiune democratică și, în timp ce probleme pot fi semnalate și în alte țări, inclusiv în democrații model până nu de mult, cum ar fi Franța sau Germania, România se află printre primii 5 membri ai UE care trag în jos scorul democrației.
„Recesiunea democratică a Europei s-a adâncit în 2024”, afirmă cei de la Liberties.
Raportul a evidențiat sistemele judiciare supuse manipulării politice, slaba aplicare a legii împotriva corupției, utilizarea excesivă a procedurilor legislative accelerate, hărțuirea jurnaliștilor și restricțiile tot mai mari împotriva protestelor pașnice.
„Fără acțiuni decisive, UE riscă o erodare democratică în continuare”, se mai arată în raportul elaborat de 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre ale UE.
Influența TikTok și legislația privind audiovizualul
Deși România încă are probleme legate de corupție pe care trebuie să le rezolve de foarte mulți ani, cei de la Liberties subliniază riscurile la care a fost expusă România prin manipularea populației prin platformele online.
„În România, recentele alegeri prezidențiale au scos în evidență modul în care TikTok ar fi putut permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să ajungă la victorie, în timp ce un proiect de lege pentru a asigura independența serviciului public de televiziune și radio a rămas în parlament din 2021”, relatează The Guardian, citând raportul Liberties.
De altfel, în ultima vreme, România a fost criticată inclusiv de reprezentați importanți din Casa Albă, din anturajul președintelui american Donald Trump, JD Vance și Elon Musk făcând afirmații care veneau în susținerea lui Călin Georgescu.
România pare să aibă probleme mai mici decât alte țări
În categoria țărilor cu cel mai mare risc mai apar Italia, Bulgaria, Slovacia și Croația.
În cazul Italiei, raportul subliniază modul în care guvernul condus de Giorgia Meloni a elaborat propuneri prin care oferă ministerului Justiției mai multă putere asupra procurorilor, ceea ce ar crește controlul politic asupra sistemului judiciar.
Colaboratorii italieni au semnalat, de asemenea, „niveluri fără precedent de interferență în serviciile publice de mass-media”.
În Bulgaria, raportul a analizat modul în care au fost lansate anumite investigații anticorupție împotriva unor opozanți importanți ai guvernului, dar și problema ridicată de modul în care sunt aruncate deșeurile de construcții din Sofia.
În Slovacia, au fost ridicate semnale de alarmă cu privire la numeroasele schimbări introduse de guvernul populistului naționalist condus de Robert Fico, inclusiv desființarea biroului procurorului central și un proiect de lege „în stil rusesc” pentru agenții străini, care ar impune ca ONG-urile să poarte eticheta stigmatizantă de „organizație susținută de străini” dacă primesc mai mult de 5.000 de euro din afara țării.
În Croația, integritatea sistemului de justiție a fost considerată afectată, după promovarea în funcția de procuror general al statului a lui Ivan Turudić, un judecător cu legături strânse cu partidul de guvernământ Uniunea Democrată Croată (HSZ). Parchetul European s-a plâns de „provocările sistemice ale Croației în menținerea statului de drept”, după ce biroul lui Turudić a contestat o investigație europeană într-un caz de fraudă împotriva bugetului UE.
Ungurii, francezii, polonezii și germanii au și ei probleme tot mai mari
Raportul a vorbit și despre problemele care pun la îndoială democrația din Ungaria, Polonia, Germania și Franța.
Autorii spun că în Ungaria, clasificată de mult timp drept „autocrație electorală”, se înregistrează o „regresie semnificativă” a statului de drept în 2024.Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și a presei s-a intensificat după lansarea biroului de protecție a suveranității din Ungaria, care are o autoritate mult prea mare, permițându-i să investigeze maghiarii activi în viața publică.
Autorii raportului au avertizat, de asemenea, că „democrațiile model”, inclusiv Franța și Germania, nu au fost imune la probleme.
În Franța, autorii studiului au avertizat cu privire la utilizarea din ce în ce mai mare a procedurii articolului 49.3 pentru a promova deciziile fără vot, precum și la creșterea restricțiilor la libertatea de exprimare, introduse înainte de Jocurile Olimpice sau pentru a contracara ingerința străină.
În Germania au fost scoase în evidență răspunsurile „excesive și disproporționate” ale autorităților față de protestele pro-palestiniene, inclusiv cenzurarea vocilor pro-palestiniene sau interzicerea intrării în țară fostului ministru grec de finanțe, Yanis Varoufakis, care fusese invitat să vorbească la un astfel de eveniment.
În ceea ce privește Polonia, raportul vorbește despre restabilirea independenței justiției și a pluralismului instituțiilor media, dar și despre disputa dintre premierul Donald Tusk și președintele țării Andrzej Duda.
