Ghețarii care se retrag amenință proviziile de alimente și apă pentru 2 miliarde de oameni din întreaga lume, a avertizat ONU, întrucât ratele actuale de topire „fără precedent” vor avea consecințe imprevizibile.
Două treimi din întreaga agricultură irigată din lume va fi probabil afectată într-un fel de retragerea ghețarilor și de zăpezile în scădere din regiunile montane, cauzate de criza climatică, conform unui raport UNESCO, consultat de The Guardian.
Peste un miliard de oameni trăiesc în regiuni montane și, dintre aceștia, în țările în dezvoltare, până la jumătate se confruntă deja cu insecuritatea alimentară. Aceasta este probabil să se agraveze, deoarece producția de alimente în astfel de regiuni depinde de apele montane, zăpezile topite și ghețari, conform Raportului asupra Dezvoltării Apelor din lume 2025.
Și țările dezvoltate sunt în pericol
Țările dezvoltate sunt, de asemenea, în risc: în SUA, de exemplu, bazinul râului Colorado se află în secetă din 2000, iar temperaturile mai ridicate înseamnă că mai multă precipitație cade sub formă de ploaie, care se scurge mai repede decât zăpada montană, agravând condițiile de secetă.
„Indiferent de locul în care trăim, cu toții depindem într-un fel de munți și ghețari. Dar aceste turnuri naturale de apă se confruntă cu un pericol iminent. Acest raport demonstrează necesitatea urgentă de acțiune”, a declarat Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO.
Rata de schimbare a ghețarilor este cea mai negativă înregistrată vreodată, conform unor cercetări separate de la Organizația Meteorologică Mondială, care a publicat săptămâna aceasta raportul său anual privind Starea Climei. Cele mai mari pierderi de masă a ghețarilor au avut loc în ultimii trei ani, a constatat studiul, cu Norvegia, Suedia, Svalbard și Anzii tropicali printre cele mai afectate zone.
Estul Africii a pierdut 80% din ghețarii săi
Este de menționat că estul Africii a pierdut 80% din ghețarii săi în unele locuri, iar în Anzi, între o treime și o jumătate din ghețari s-au topit încă din 1998. Ghețarii din Alpi și Pirinei, cele mai afectate din Europa, au fost reduse cu aproximativ 40% într-o perioadă aproximativ similară.
Declinul ghețarilor a avut un impact suplimentar, a adăugat Abou Amani, directorul științelor apelor la UNESCO, subliniind că pierderea gheții înlocuiește o suprafață reflectorizantă cu sol întunecat care absoarbe căldura. „Topirea ghețarilor are un impact asupra reflectivității radiației [solare] și aceasta va influența întregul sistem climatic”, a avertizat el.
Care sunt principalele efecte imediate ale topirii ghețarilor
Vor rezulta, de asemenea, mai multe avalanșe, deoarece ploaia căzută pe zăpadă este un factor major în formarea avalanșelor. Apa acumulată din topirea ghețarilor poate fi, de asemenea, eliberată, provocând inundații bruște în văi sau pentru oamenii care trăiesc mai sus pe versanți.
Permafrostul se topește, de asemenea, eliberând metan din solurile montane pe care ghețarii topiți le descoperă.
Topirea ghețarilor continuă într-un mod accelerat
Un studiu anterior, publicat luna trecută în jurnalul peer-reviewed Nature, a constatat că jumătate din masa globală a ghețarilor va fi pierdută până la sfârșitul secolului, dacă încălzirea globală nu este oprită.
„Ghețarii montani conțin unele dintre cele mai mari rezervoare de apă dulce de pe Pământ. Apa topită eliberată vara furnizează apa necesară pentru un miliard de oameni și susține o cantitate enormă de industrie și agricultură. Impactul [acestei topiri] se va resimți mult mai departe de cei care se află imediat la aval de ghețari”, a declarat Alex Brisbourne, un geofizician specializat în ghețari la Britanic Antarctic Survey.
