CSAT anunță cum ar putea contribui România în cazul unui acord de pace în Ucraina

România nu se va implica cu militari, la sol, în Ucraina

"În cadrul şedinţei au fost analizate evoluţiile războiului ilegal şi neprovocat declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situaţiei din teren, precum şi pe stadiul şi perspectivele negocierilor privind soluţionarea acestui război de agresiune", se arată în comunicat.

România salută rezultatele negocierilor recente de la Riad privind încetarea focului şi eforturile SUA în această direcţie, ca un prim pas spre ajungerea la un acord de pace, precizează sursa citată.

"Obiectivul fundamental rămâne o pace justă şi durabilă, în urma căreia Ucraina, susţinută de toţi aliaţii săi, să poată începe reconstrucţia ţării şi refacerea economiei. România, ca ţară vecină, cu cea mai lungă graniţă terestră şi maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace şi să-şi poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Poziţia României rămâne consecventă în ceea ce priveşte faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanţii solide de securitate şi să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina şi Europa", se menţionează în comunicat.

Preşedintele interimar a prezentat membrilor CSAT rezultatele discuţiilor de la Summitul de la Paris, dedicat Ucrainei, la care a participat joi.

"Toţi liderii prezenţi au reafirmat continuarea susţinerii financiare şi militare pentru Ucraina şi sprijinul ferm pentru o soluţie negociată, care să conducă la o pace robustă, în interesul Ucrainei şi al Europei", precizează sursa citată.

La reuniune a fost evidenţiată şi importanţa consolidării, în continuare, a Flancului Estic, menţionându-se că acţiunile concrete ale ţării noastre au ca obiectiv consolidarea contribuţiei europene la asigurarea securităţii Ucrainei, a regiunii şi a Europei.

"Ca stat riveran la Marea Neagră, România urmăreşte cu maximă atenţie toate discuţiile legate de armistiţiu, monitorizarea acestuia şi asigurarea siguranţei navigaţiei în zonă. România îşi va aduce contribuţia la acţiunile de monitorizare, prin infrastructura sa şi alte capabilităţi. Concomitent cu acţiunile de implementare a înţelegerii de armistiţiu, ne vom coordona strâns cu aliaţii din regiune şi din NATO în ceea ce priveşte aspectele legate de securitatea şi siguranţa navigaţiei la Marea Neagră", se arată în comunicat.

Membrii Consiliului au discutat şi despre sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al Republicii Moldova, având în vedere că aceste evoluţii au impact şi asupra acestei ţări.

Marina României va primi o nouă navă, de tip corvetă ușoară

Imagine cu tipul de navă vizat de Marina Română

"Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare şi înzestrare aflate în diferite faze de derulare", arată sursa citată.

Administraţia Prezidenţială precizează că Armata României va continua să îşi concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacităţii de apărare la nivel naţional şi aliat, în vederea descurajării şi combaterii eficiente a tuturor tipurilor de ameninţări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură.

În cadrul şedinţei CSAT, condusă de preşedintele interimar Ilie Bolojan, s-au discutat şi măsurile pe care le vom continua la nivel naţional pentru gestionarea eficientă a efectelor situaţiei din imediata vecinătate a României, precum şi acţiunile menite să consolideze contribuţia la apărarea colectivă în cadrul NATO şi la întărirea dimensiunii europene de securitate şi apărare.

"Este clar că trebuie să ne asumăm, împreună cu partenerii europeni, un rol mai important în menţinerea păcii pe continentul european. Aceasta înseamnă că este necesar să luăm în calcul, în viitor, o creştere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene”, transmite sursa citată.

„Totodată, pentru a răspunde eficient noilor provocări geopolitice, este necesar ca România să adopte o strategie proactivă, consolidându-şi, totodată, relaţia bilaterală cu SUA, în vederea menţinerii unei prezenţe militare americane consistente pe teritoriul României, esenţială pentru interesele de securitate ale ţării noastre. Consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, rămâne o prioritate", se arată în comunicat.

Ce alte decizii s-au luat în CSAT

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în actualul context de securitate regională, deciziile CSAT au vizat:

• Creşterea coordonării bilaterale şi aliate pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin dislocarea de forţe aliate pe teritoriul României;
• Întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA şi aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii şi apărării;
• Analiza şi armonizarea cadrului legislativ naţional, cu accent pe domenii esenţiale, precum managementul crizelor, securitatea cibernetică şi rezilienţa;
• Sprijin multidimensional pentru Republica Moldova, adaptat provocărilor sale de securitate şi stabilitate;
• Adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, în conformitate cu deciziile aliate şi angajamentele internaţionale;
• Adaptarea cadrului de planificare şi implementarea unor măsuri operaţionale pentru gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii la frontierele României.

În şedinţa CSAT, condusă de preşedintele interimar Ilie Bolojan, au fost analizate şi aprobate rapoartele privind activitatea desfăşurată de instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2024 şi principalele obiective pentru anul 2025, precum şi rapoartele privind execuţia bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranţei naţionale de către aceste instituţii.