Vicepremierul italian Matteo Salvini a criticat "declaraţia de război din partea Bruxelles-ului", despre care a spus că este sursa condamnării liderei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, declarată în plus neeligibilă pentru alegeri după ce a fost găsită vinovată pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European de către un tribunal din Paris, relatează AFP, conform Agerpres.
Salvini: Condamnarea lui Le Pen, un film prost
"Cei care se tem de judecata alegătorilor primesc adesea asigurări prin judecata tribunalelor. La Paris, au condamnat-o pe Marine Le Pen şi vor să o excludă din viaţa politică. Un film prost pe care îl vedem şi în alte ţări, precum România", a remarcat într-un comunicat Salvini, liderul partidului Liga de extrema dreaptă.
"Să nu ne lăsăm intimidaţi, să nu ne oprim: cu toată viteza înainte, prietena mea!" a îndemnat-o el pe Marine Le Pen.
De asemenea, Matteo Salvini, politician eurosceptic şi suveranist, consideră condamnarea penală şi ineligibilitatea pronunţate împotriva lui Marine Le Pen drept "o declaraţie de război din partea Bruxelles-ului" venită în contextul "impulsurilor belicoase din partea lui Von der Leyen şi Macron", el referindu-se la susţinerea pe care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, continuă să o ofere Ucrainei în războiul cu Rusia.
La rândul său, premierul conservator ungar Viktor Orban, şi-a manifestat sprijinul pentru Marine Le Pen prin mesajul "Je suis Marine", postat pe platforma X.
Preşedintele formaţiunii franceze Adunarea Naţională, din conducerea căreia face parte Marine Le Pen, Jordan Bardella, a afirmat că "astăzi nu doar Marine Le Pen a fost condamnată în mod nedrept, dar şi democraţia franceză a fost executată".
Reacții virulente și din interiorul Franței: Destinul democratic al nostru, confiscat
O reacţie critică a avut şi fostul preşedinte al partidului francez de centru-dreapta Republicanii, Eric Ciotti: "Destinul democratic al naţiunii noastre a fost confiscat de o intrigă judiciară scandaloasă. Candidatul favorit la alegerile prezidenţiale a fost împiedicat să candideze. Aceasta nu este doar o simplă disfuncţionalitate. Este un sistem de capturare a puterii care elimină sistematic orice candidat ce este prea la dreapta şi care are şanse să câştige", a comentat Ciotti.
De asemenea, liderul partidului francez de extremă dreaptă "Reconquęte!", Eric Zemmour, a apreciat că "nu judecătorii trebuie să decidă pe cine votează oamenii".
În acest timp, Kremlinul a deplâns după condamnarea liderei extremei drepte franceze "încălcarea normelor democratice" în Franţa, dar consideră acest caz o "problemă internă a Franţei", potrivit unei declaraţii a purtătorului de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. "De fapt, tot mai multe capitale europene au pornit pe calea încălcării normelor democratice", a mai remarcat acesta.
"Nu dorim să ne amestecăm în afacerile interne ale Franţei, nu am făcut-o niciodată", a asigurat Peskov, în pofida acuzaţiilor Parisului despre multiple campanii de dezinformare pe care Rusia le-ar fi desfăşurat împotriva Franţei. "Dar observăm că ceea ce se întâmplă în capitalele europene arată că acolo nu se feresc deloc în depăşirea cadrului democratic într-un proces politic", a completat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Le Pen, condamnată pentru deturnare de fonduri europene
Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen a fost condamnată luni la o perioadă de ineligibilitate de cinci ani cu executare imediată şi la o pedeapsă de patru ani de detenţie, dintre care doi cu executare, în care va putea fi monitorizată cu ajutorul unei brăţări electronice.
Condamnarea, care include şi o amendă de 100.000 de euro, a fost pronunţată într-un dosar de deturnare de fonduri ale Parlamentului European, respectiv încadrarea în această instituţie a unor persoane care de fapt lucrau pentru partidul Adunarea Naţională. Alţi opt eurodeputaţi ai acestui partid, inclusiv vicepreşedintele său, Louis Aliot, au fost găsiţi vinovaţi în acelaşi dosar.
Marine Le Pen mai poate face apel, iar până la pronunţarea sentinţei definitive pedeapsa penală va fi suspendată, nu însă şi decizia privind inegibilitatea politică, prin urmare ea nu mai poate candida la alegerile prezidenţiale în anul 2027.
