Au trecut 100 de zile de când a început al doilea mandat al lui Trump ca președinte al SUA, iar în acest interval a luat mai multe decizii care nu fac altceva decât să îndepărteze America de obiectivul lui de a o face „măreață din nou”.
Agenția France Press (AFP) a trecut în revistă cele mai importante evenimente din mandatul său în primele 100 de zile, care este plin de evenimente controversate, de decizii care par să deservească propriului slogan și obiectiv promovat în campanie, măsuri ezitante, și decrete care sunt diametral opuse cu politicile SUA anterioare. Am adăugat și altele pe care agenția franceză le-a omis, evenimente foarte importante care agită globul la nivel geopolitic.
Decizii radicale luate din prima zi de mandat la Casa Albă
Donald Trump nu a avut nevoie de mult timp pentru a lua primele decizii controversate, începându-și prima zi cu o serie lungă de decrete prin care anula și o serie de decizii luate anterior de administrația Biden.
The 60th Presidential Inauguration Ceremony https://t.co/kTB4w2VCdI
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) January 20, 2025
26 ianuarie - Un număr record de decrete din prima zi de mandat
Trump a semnat 26 de ordine executive - denumirea americană a decretelor prezidențiale. Este un număr record, iar multe decizii au fost cu impact. Președintele american chiar s-a pozat în Biroul Oval ca pe o scenă, cu stiloul în mână, chiar prima zi din al doilea mandat al său.
De departe, unele dintre cele mai importante decizii, dacă nu cele mai importante la acel moment au fost retragerea SUA din Acordul de la Paris privind combaterea modificărilor climatice și din Organizația Mondială a Sănătății. De asemenea, a semnat grațierea participanților la revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul din Washington.
Un prim semnal că Trump avea să agite lumea cu deciziile sale.
4 februarie - Statele Unite vor prelua controlul Fâșiei Gaza
La nici două săptămâni de la învestire, avea loc întâlnirea la Casa Albă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, în care Trump a afirmat că Statele Unite vor prelua controlul Fâșiei Gaza și o vor transforma acest teritoriu palestinian într-o "Rivieră a Orientului Mijlociu", în timp ce populația locală ar fi urmat să fie strămutată.
Pe plan internațional s-a produs o mare agitație. După trei săptămâni, președintele a difuzat un material video creat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Gaza apare ca o stațiune balneară, spre gloria sa.
12 februarie - L-a sunat pe Putin
Trump l-a sunat pe omologul său rus, Vladimir Putin. Convorbirea lor a durat 90 de minute și a pus capăt izolării diplomatice impuse de Occident liderului de la Kremlin.
A urmat un nou dialog telefonic în 28 februarie. Reprezentanți diplomatici ai Statelor Unite și ai Rusiei s-au întâlnit de mai multe ori, fără partenerii europeni ai americanilor.
Totuși, apelurile Washingtonului la un armistițiu în Ucraina au rămas deocamdată fără urmări. Apropierea dintre SUA și Rusia a permis însă două schimburi de prizonieri, începând din februarie.
Cearta uluitoare cu Zelenski din Biroul Oval și declarațiile de anexare a Groenlandei
Au urmat patru săptămâni în care Trump și administrația lui mai mult au agitat apele pe plan internațional decât să le liniștească.
Oricum erau discuțiile aprinse legate de impunerea tarifelor vamale, care agitau relațiile cu Canada și Mexic, dar Trump agita apele și din punct de vedere geopolitic.
28 februarie - O ceartă la scenă deschisă cu Zelenski
Ultima zi din februarie a adus istorica întâlnire de la Casa Albă, care a culminat cu o ceartă la scenă deschisă, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost încolțit la Casa Albă de Vance, aflat alături de Trump, cu care liderul de la Kiev avea deja relații încordate.
Primit în Biroul Oval, Zelenski s-a trezit în postura de acuzat, într-o confruntare verbală de o duritate neobișnuită, la care a asistat prin intermediul televiziunilor întreaga planetă.
De atunci a scăzut drastic susținerea SUA pentru Ucraina, în special în ceea ce privește suportul militar.
5 martie și 13 martie – discuții despre anexarea Groenlandei
Groenlanda reacționa pe 5 martie la declarațiile lui Trump privind statutul insulei, în condițiile în care pe 11 martie erau programate alegeri. Groenlandezii au declarat că-și vor independența de Danemarca, iar Trump le spunea că ar putea să devină americani.
Pe 13 martie, Trump vorbea chiar de anexarea insulei, spunând încrezător că este posibilă, agitându-i și mai mult pe oficialii insulari. Subiectul încă este unul de actualitate, iar președintele american chiar le-a promis bani locuitorilor care susțin anexarea insulei la SUA.
7 martie - războiul cu marile universități americane
Guvernul Trump a declanșat războiul cu marile universități americane. Casa Albă le-a acuzat că au permis proliferarea antisemitismului cu ocazia unor manifestații în favoarea palestinienilor din Gaza.
În ziua respectivă, Statele Unite - principalul aliat al Israelului - au anunțat eliminarea unor subvenții de 400 de milioane de dolari pentru Universitatea Columbia. Unul din liderii protestelor din campus a fost arestat și amenințat cu expulzarea, deși deținea o carte verde - permisul de reședință în SUA.
Recent, președintele a tăiat și subvențiile de 2,2 miliarde de dolari pentru Harvard, acuzând această instituție de învățământ superior că propagă "ura și stupizenia".
15 martie au avut loc expulzări în El Salvador
Mișcarea apreciată de AFP ca "spectaculoasă" a fost acoperită legal, din punctul de vedere al autorităților, de o lege din secolul al 18-lea utilizată până acum în SUA doar pe timp de război, relatează Agerpres.
Au fost trimiși forțat în țara din America Centrală 200 de presupuși membri ai unei bande venezuelene, care au fost închiși într-un penitenciar de maximă securitate.
Confruntat cu probleme în justiție, guvernul american a rezistat, iar dosarul a ajuns până la Curtea Supremă. S-a remarcat cazul unui salvadorian expulzat "din greșeală".
Executivul refuză să aplice deciziile justiției privind expulzările.
26 martie - ambiții mai mari legate de Groenlanda și Canalul Panama
Trump a afirmat că Statele Unite "au nevoie" de Groenlanda. Anexarea insulei care aparține Danemarcei a fost doar unul din obiectivele expansioniste afișate de președinte, care a declarat că dorește recuperarea controlului asupra Canalului Panama și transformarea Canadei în al 51-lea stat american.
Declarația a provocat tensiuni între Washington și Copenhaga. Cu numai două zile înainte de vizita lui Vance în Groenlanda, Trump a reafirmat că SUA vor acest teritoriu.
În timpul vizitei, vicepreședintele nu s-a întâlnit cu niciun oficial groenlandez, acesta vizitând doar baza militară americană de la Pittufik.
Declanșarea războiului comercial împotriva lumii - Liberation Day
De departe, cea mai agitată perioadă a fost săptămâna 2-9 aprilie, care a fost marcată de taxele vamale, o "săptămână nebună", consemnează AFP, citat de Agerpres.
2 aprilie - 9 aprilie, o săptămâne nebună începută cu „Ziua Liberării”
În 2 aprilie, Trump și-a pus în aplicare amenințarea de a impune suprataxe "reciproce" pentru zeci de țări acuzate că "profită" de Statele Unite. El a declanșat astfel un război comercial.
În grădina Casei Albe, președintele a dezvăluit un panou cu taxele suplimentare impuse fiecărei țări - minimum 10%; pentru UE - 20%; pentru China - 34%. Indicii burselor din întreaga lume au scăzut puternic.
LIBERATION DAY RECIPROCAL TARIFFS 🇺🇸 pic.twitter.com/ODckbUWKvO
— The White House (@WhiteHouse) April 2, 2025
Cu o zi înainte de intrarea în vigoare a noilor taxe, prevăzută pentru 9 aprilie, Trump a anunțat o suspendare de 90 de zile, care nu se aplică însă și produselor chineze, suprataxate cu 145%.
Piețele financiare s-au relaxat, dar incertitudinile continuă.
21 aprilie - Trump amenință demitearea lui „Isărescu de SUA”
În urmă cu două zile înainte de publicarea acestui articol, liderul de la Casa Albă a amenințat că-l va demite pe Jerome Powell, șeful Rezervei Federale, pe propria rețea de socializare The Truth.
Declarația a agitat și mai rău piețe financiare, dar și cursul dolarului american. Trump l-a făcut ”ratat” pe omul care conduce banca centrală americană și l-a amenințat cu demiterea dacă nu scade dobânzile. Chiar dacă atacurile au fost momentan doar verbale, piețele financiare americane au avut de suferit, investitorii fiind îngrijorați de faptul că Fed ar putea să își piardă independența.
