16 August 2005
Coruptia tine in frau cresterea economica din Europa Centrala
Apropierea alegerilor generale din Polonia, programate pentru aceasta toamna, a pus sare pe o rana inca sangeranda in tarile central si est-europene admise anul trecut in UE. La Varsovia, ultimele sondaje de opinie indica o iminenta schimbare a puterii, din cauza perceptiei negative a populatiei in privinta coruptiei la nivel guvernamental. Fenomenul este considerat principalul motiv al ritmului lent de crestere economica in toate tarile integrate in mai 2004.
Vara aceasta, polonezii vad dublu, dupa cum plastic se exprima recent un jurnalist american. Motivul: favoriti pentru functiile de sef al statului si sef al guvernului in alegerile din toamna sunt doi gemeni, actuali lideri ai opozitiei, care promit alegatorilor tocmai ca vor face sa dispara viziunea dubla asupra economiei tarii: economia „oficiala“ si cea obscura, alimentata de coruptie.
Fratii Jaroslaw - pretendent la functia de premier - si Lech Kaczynski - as-teptat sa candideze la presedintie - sunt doua fete vechi si, totodata, noi ale vietii politice poloneze. Intrati in politica in urma cu 25 de ani, ca reprezentanti ai miscarii Solidaritatea, ei au cunoscut gloria abia in ultimii ani, dupa ce au intemeiat o grupare politica noua - Partidul Legii si Dreptatii (PiS, centru-dreapta) - si dupa ce Lech a devenit primar al Varsoviei in 2002. Succesul lor este pus de analistii polonezi si internationali pe seama luptei anticoruptie, purtata indeosebi de Lech Kaczynski, printr-o ampla campanie impotriva coruptiei de la nivelul administratiei locale din Varsovia.
Potrivit unui recent sondaj de opinie, realizat de operatorul Ipsos si dat publicitatii la inceputul lunii august, PiS este favorit in apropiatele alegeri generale, desi in prezent detine doar 44 din cele 460 de locuri din parlament. Sondajul crediteaza acest partid cu 27% din voturi, aproape dublu fata de actuala grupare de guvernamant, Alianta Stangii Democratice (SLD), si cu sase procente deasupra celei de-a doua clasate, Platforma Civica.
„Cresterea PIB ar fi fost de 10%“
Cauzele evidente ale rasturnarii de situatie de pe scena politica polo-neza rezida in disputele ce macina guvernul actual, condus de Marek Belka dupa ce, pe 2 mai anul trecut, predecesorul sau Leszek Miller a fost nevoit sa-si dea demisia in urma unor scandaluri. Motivele reale, in opinia analistilor, pot fi gasite tocmai in acele scandaluri ce au dus la prabusirea lui Miller, coroborate cu o rata mare a somajului si cu mentinerea in structurile de putere a multora dintre fostii comunisti.
Investitorii straini sunt primii care se plang de nivelul crescut al coruptiei in Polonia si in alte state admise in UE anul trecut. Polonia „va inregistra o crestere a PIB de 5,4% anul acesta, dar, daca sistemul ar fi fost curat, cresterea ar fi fost, estimativ, de 10%. Am fi putut sa folosim activele si capacitatile noastre mult mai eficient“, declara de curand, pentru BBC, Jerzy Brniak, seful operatiunilor British Petroleum in Polonia. Potrivit acestuia, coruptia este sustinuta de legislatia tulbure si de sistemul fiscal instabil, ce permite tot felul de acte la sau dincolo de limita penalului.
Daca multi sustin ca flagelul coruptiei isi are radacinile in trecutul comunist, premierul in exercitiu, Marek Belka, pretinde, conform BBC, ca „acesta este un nou soi de coruptie, izvorat din tendintele endemice propulsate de economia de piata“, tendinte impotriva carora, afirma el, puterea actuala se lupta cu toate armele din dotare.
Ingrijorare in Cehia si Slovacia
Problemele cu care se confrunta Polonia se fac simtite si in celelalte state ce au aderat la UE anul trecut. O serie de experti financiari citati intr-o analiza a publicatiei „The Prague Post“ mentioneaza coruptia drept unul dintre principalele obstacole din calea cresterii economice sustinute, pe termen mediu, din Cehia. Guvernul de aici a aprobat recent un plan strategic de aliniere a economiei la nivelul mediu comunitar, cu o crestere a PIB de 6% anual in perioada 2007-2013, apreciat de specialisti pentru substanta sa, dar considerat prea indraznet in raport cu realitatile cotidiene care, potrivit expertilor, includ coruptia, birocratia si lentoarea procesului de justitie.
In Slovacia, pe de alta parte, nu exista evaluari recente privind efectele coruptiei asupra starii economiei, dar analistii avertizeaza ca seria de reforme economice care au propulsat tara pe culmea ultimului val al extinderii europene risca sa aiba efecte adverse. Mai precis, adoptarea unei cote unice de impozitare si alte masuri similare au contribuit la o crestere economica alerta in ultima perioada, dar si la sporirea apatiei in randul alegatorilor - un dezinteres ce risca sa dea mana libera celor care nu se dau indarat de la acte de coruptie, de dragul unei averi mai mari. Conform unor estimari neoficiale date publicitatii de presa locala, aproximativ 40% din populatia Slovaciei traieste in saracie, in conditiile in care aceasta este una dintre cauzele general recunoscute ale fenomenului coruptiei. De altfel, dintre tarile central si est-europene admise in UE anul trecut, Slovacia se afla pe penultimul loc (57) in Indicele de Perceptie a Coruptiei realizat de Amnesty International, impartindu-l cu Letonia. Ultimul loc, in randul celor opt, apartine Poloniei, in timp ce fruntase sunt Estonia si Slovenia (33), urmate de Ungaria (42), Lituania (44) si Cehia (51). Estonia, Lituania si Letonia s-au remarcat, totodata, prin cea mai rapida crestere economica in 2004 (6-7,6%).
Fratii Jaroslaw - pretendent la functia de premier - si Lech Kaczynski - as-teptat sa candideze la presedintie - sunt doua fete vechi si, totodata, noi ale vietii politice poloneze. Intrati in politica in urma cu 25 de ani, ca reprezentanti ai miscarii Solidaritatea, ei au cunoscut gloria abia in ultimii ani, dupa ce au intemeiat o grupare politica noua - Partidul Legii si Dreptatii (PiS, centru-dreapta) - si dupa ce Lech a devenit primar al Varsoviei in 2002. Succesul lor este pus de analistii polonezi si internationali pe seama luptei anticoruptie, purtata indeosebi de Lech Kaczynski, printr-o ampla campanie impotriva coruptiei de la nivelul administratiei locale din Varsovia.
Potrivit unui recent sondaj de opinie, realizat de operatorul Ipsos si dat publicitatii la inceputul lunii august, PiS este favorit in apropiatele alegeri generale, desi in prezent detine doar 44 din cele 460 de locuri din parlament. Sondajul crediteaza acest partid cu 27% din voturi, aproape dublu fata de actuala grupare de guvernamant, Alianta Stangii Democratice (SLD), si cu sase procente deasupra celei de-a doua clasate, Platforma Civica.
„Cresterea PIB ar fi fost de 10%“
Cauzele evidente ale rasturnarii de situatie de pe scena politica polo-neza rezida in disputele ce macina guvernul actual, condus de Marek Belka dupa ce, pe 2 mai anul trecut, predecesorul sau Leszek Miller a fost nevoit sa-si dea demisia in urma unor scandaluri. Motivele reale, in opinia analistilor, pot fi gasite tocmai in acele scandaluri ce au dus la prabusirea lui Miller, coroborate cu o rata mare a somajului si cu mentinerea in structurile de putere a multora dintre fostii comunisti.
Investitorii straini sunt primii care se plang de nivelul crescut al coruptiei in Polonia si in alte state admise in UE anul trecut. Polonia „va inregistra o crestere a PIB de 5,4% anul acesta, dar, daca sistemul ar fi fost curat, cresterea ar fi fost, estimativ, de 10%. Am fi putut sa folosim activele si capacitatile noastre mult mai eficient“, declara de curand, pentru BBC, Jerzy Brniak, seful operatiunilor British Petroleum in Polonia. Potrivit acestuia, coruptia este sustinuta de legislatia tulbure si de sistemul fiscal instabil, ce permite tot felul de acte la sau dincolo de limita penalului.
Daca multi sustin ca flagelul coruptiei isi are radacinile in trecutul comunist, premierul in exercitiu, Marek Belka, pretinde, conform BBC, ca „acesta este un nou soi de coruptie, izvorat din tendintele endemice propulsate de economia de piata“, tendinte impotriva carora, afirma el, puterea actuala se lupta cu toate armele din dotare.
Ingrijorare in Cehia si Slovacia
Problemele cu care se confrunta Polonia se fac simtite si in celelalte state ce au aderat la UE anul trecut. O serie de experti financiari citati intr-o analiza a publicatiei „The Prague Post“ mentioneaza coruptia drept unul dintre principalele obstacole din calea cresterii economice sustinute, pe termen mediu, din Cehia. Guvernul de aici a aprobat recent un plan strategic de aliniere a economiei la nivelul mediu comunitar, cu o crestere a PIB de 6% anual in perioada 2007-2013, apreciat de specialisti pentru substanta sa, dar considerat prea indraznet in raport cu realitatile cotidiene care, potrivit expertilor, includ coruptia, birocratia si lentoarea procesului de justitie.
In Slovacia, pe de alta parte, nu exista evaluari recente privind efectele coruptiei asupra starii economiei, dar analistii avertizeaza ca seria de reforme economice care au propulsat tara pe culmea ultimului val al extinderii europene risca sa aiba efecte adverse. Mai precis, adoptarea unei cote unice de impozitare si alte masuri similare au contribuit la o crestere economica alerta in ultima perioada, dar si la sporirea apatiei in randul alegatorilor - un dezinteres ce risca sa dea mana libera celor care nu se dau indarat de la acte de coruptie, de dragul unei averi mai mari. Conform unor estimari neoficiale date publicitatii de presa locala, aproximativ 40% din populatia Slovaciei traieste in saracie, in conditiile in care aceasta este una dintre cauzele general recunoscute ale fenomenului coruptiei. De altfel, dintre tarile central si est-europene admise in UE anul trecut, Slovacia se afla pe penultimul loc (57) in Indicele de Perceptie a Coruptiei realizat de Amnesty International, impartindu-l cu Letonia. Ultimul loc, in randul celor opt, apartine Poloniei, in timp ce fruntase sunt Estonia si Slovenia (33), urmate de Ungaria (42), Lituania (44) si Cehia (51). Estonia, Lituania si Letonia s-au remarcat, totodata, prin cea mai rapida crestere economica in 2004 (6-7,6%).