Raportul ministrului Justitiei privind activitatea manageriala a procurorului general nu respecta dispozitiile legale in vigoare, standardele internationale si nationale in materia activitatii Ministerului Public si contravine directiei jurisprudentiale conturate atat de organismele internationale, cat si de Curtea Constitutionala a Romaniei, arata Sectia pentru procurori a CSM in motivarea avizului negativ dat in cazul propunerii lui Tudorel Toader de schimbare din functie a lui Augustin Lazar.
Sectia precizeaza ca decizia 45/2018 a Curtii Constitutionale, in analiza constitutionalitatii articolului I punctul 112 cu referire la articolul 62 indice 1 din legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004, privind limitarea imposibilitatii judecatorului si procurorului la functiile de demnitate publica, realizeaza o expunere exhaustiva a ceea presupune limitarea activitatii procurorului cu orice alta putere publica, instituirea si mentinerea unui statut neutru si impartial al persoanelor care desfasoara activitatea in cadrul Ministerului Public, scrie Agerpres.
"Curtea reaminteste cu ocazia aceleiasi analize ca procurorii fac parte din autoritatea judecatoreasca, iar cu privire la acestia legiuitorul constituant a dorit crearea unui statut care sa le permita mentinerea unei echidistante fata de activitatea puterii legislative sau executive", se mentioneaza in motivare.
Citeste si:
Sectia pentru procurori considera ca legiuitorul constituant a ales sa stabileasca, in cuprinsul articolului 132 din Constitutie, exercitarea activitatii de catre procurori sub autoritatea ministrului Justitiei si nu sub controlul acestuia, singura forma de control admisibila fiind cea a controlului ierarhic.
"Intre ministrul Justitiei si procurorii din cadrul Ministerului Public neexistand o forma de subordonare ierarhica, o colaborare intre ministrul Justitiei si procurori fiind una inter-institutionala si nu intra-institutionala, evaluarea activitatii acestora nu s-ar putea realiza decat prin intermediul unor persoane care sa indeplineasca acelasi tip de activitate analizata si de Curtea Constitutionala in decizia amintita, esenta activitatii procurorului constand in aplicarea si interpretarea juridica a legii si in conducerea si controlul activitatii de urmarire penala si fiind independenta de activitatea ministrului Justitiei sau a aparatului Ministerului Justitiei", noteaza Sectia pentru procurori.
Citeste si:
Potrivit CSM, pentru aceste motive, dispozitiile articolului 69 alineatul 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara stabilesc ca ministrul Justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori de ministrul Justitiei.
"Astfel, pe de o parte, controlul este efectuat prin intermediul unor persoane care exercita acelasi tip de activitate ca si subiectul evaluarii, aspect relevant atat din punct de vedere institutional. cat si concret, intrucat doar o persoana care face parte din aceeasi institutie poate cunoaste rigorile activitatii de evaluare, a respectarii exigentelor normative si a analizei concrete a criteriilor prevazute de articolul 51 din legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, iar pe de alta parte, exista astfel garantia depolitizarii unei propuneri de revocare din functie, ulterioara controlului efectuat, avand in vedere persoanele care indeplinesc acest rol fac parte din Ministerul Public si indeplinesc aceleasi standarde de echidistanta fata de puterea executiva.(...)", se mentioneaza in motivare.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
