La nivelul Uniunii Europene (UE) exista o serie de reglementari de natura sa asigure un nivel inalt de protectie a sigurantei si drepturilor consumatorilor, reglementari care urmaresc totodata si mentinerea unui echilibru corect prin raportare la competitivitatea intreprinderilor.

Ce este dreptul de retragere al consumatorului?

Unul dintre drepturile de care dispune un consumator este dreptul de retragere din contractul incheiat la distanta (fara prezenta fizica simultana a partilor, prin utilizarea unor mijloace de comunicatie la distanta). Consumatorul poate exercita acest drept in termen de 14 zile, fara a fi nevoit sa justifice decizia de retragere si fara a suporta costuri suplimentare, cu exceptia unora prevazute expres de lege, cum ar fi costurile directe legate de returnarea produselor sau costurile care decurg din diminuarea valorii produselor ca urmare a folosirii acestora altfel decât ar fi necesar pentru a determina caracteristicile si/sau functionarea produselor. Practic, odata exercitat dreptul de retragere, obligatiile partilor de a executa contractul – plata pretului, predarea bunului si a accesoriilor acestuia - nu mai exista.

De ce este important dreptul la retragere? In cazul achizitiilor la distanta, consumatorul nu are posibilitatea de a vedea bunurile inainte de a le cumpara, nu le poate testa si verifica pentru a determina caracteristicile si modul de functionare. Astfel, dreptul de retragere asigura consumatorului posibilitatea de a renunta la achizitie, in cazul in care, ulterior intrarii in posesia acestuia, nu este satisfacut de bun. Consumatorul nu trebuie sa isi justifice decizia luata.

Ce se intâmpla insa daca bunul a fost desigilat de catre consumator? Mai poate renunta la contract, sa returneze bunul si sa isi primeasca banii inapoi?

Legislatia nationala si, in mod similar, legislatia europeana prevad si anumite situatii de exceptie, când dreptul de retragere nu poate fi exercitat de catre consumator. Una dintre acestea o reprezinta contractele la distanta care au ca obiect furnizarea de produse sigilate, a caror desigilare ar ridica probleme de protectie a sanatatii sau igienei.

In aceasta privinta, a intervenit de curând o clarificare din partea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), care a pronuntat la data de 27 Martie 2019 o hotarâre in cauza C-681/17 interpretând notiunea de „bunuri sigilate care nu pot fi returnate din motive de protectie a sanatatii sau din motive de igiena si care au fost desigilate de consumator”.

Curtea a apreciat ca aceasta exceptie devine aplicabila daca, odata desigilat ambalajul, bunul nu mai poate face obiectul unei noi comercializari, din motive de protectie a sanatatii sau din motive de igiena. In aceste situatii de exceptie trebuie luata in considerare natura bunului care face imposibila sau excesiv de dificila luarea de catre comerciant a unor masuri care sa permita repunerea bunului in vânzare fara a aduce atingere unuia sau altuia dintre aceste imperative (protectia sanatatii si igienei).

Aceasta decizie de interpretare a fost emisa de CJUE având in vedere trimiterea preliminara formulata de Curtea Federala de Justitie a Germaniei in legatura cu (in)existenta dreptului de retragere al unui consumator dintr-un contract incheiat la distanta ce avea ca obiect o saltea a carei folie de protectie a fost indepartata. Tinând seama atât de formularea prevederii legale, cât si de acest context, CJUE a apreciat ca, desi este posibil ca salteaua sa fi fost utilizata, acest simplu fapt nu este de natura sa o faca definitiv improprie pentru o noua utilizare de catre un tert si in consecinta pentru o noua comercializare. Curtea a sustinut acesta interpretare exemplificând faptul ca: (i) aceeasi saltea este utilizata de clientii succesivi ai unui hotel; (ii) exista o piata a saltelelor de ocazie si (iii) saltelele care au fost utilizate pot face obiectul unei curatari in profunzime, putând fi comercializate in continuare.

CJUE a facut totodata si paralela cu un articol de imbracaminte care, in contextul unei vânzari la distanta, presupune probarea (asadar intrarea in contact direct cu corpul uman) pentru a putea stabili „natura, caracteristicile si modul de functionare al bunului”. Chiar daca haina este probata, ea poate fi totusi returnata pentru ca se poate prezuma ca un astfel de bun va putea fi curatat pentru a fi repus in vânzare fara ca sanatatea sau igiena sa fie compromisa.

Intre bunurile care nu ar putea fi insa returnate apreciem ca s-ar putea include produsele cosmetice, articolele de igiena/lenjerie intima, produsele de unica folosinta.

In concluzie, potrivit jurisprudentei CJUE, consumatorul beneficiaza de dreptul de retragere din contractul incheiat la distanta al carui obiect este reprezentat de un bun care a fost desigilat si care a intrat in contact direct cu corpul uman (precum o saltea) atât timp cât comerciantul poate sa il faca corespunzator pentru o noua comercializare, prin aplicarea unor tratamente de curatare si dezinfectie, fara a exista riscul de a aduce atingere imperativelor de protectie a sanatatii sau de igiena.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri