Comerțul online capătă din ce în ce mai multă tracțiune la nivel local, țara noastră fiind considerată o piață importantă în regiunea Europei de Est. Odată cu această popularitate în creștere, observăm și o atenție mai sporită în ceea ce privește apariția reglementărilor pentru comerțul online și aplicarea lor de către comercianți. Irina Corcoveanu, Partner WH Simion & Partners, a vorbit în cadrul evenimentului ecomTEAM Fashion & Beauty despre unele dintre cele mai importante reglementări pe care trebuie să le aibă în vedere comercianții online și mai ales despre conformarea cu normele de concurență în cadrul vânzărilor online.
Pe lângă reglementările aplicabile tuturor retailerilor, cei care aleg să vândă și online trebuie să aibă în vedere în primul rând normele speciale aplicabile comerțului electronic, explică Irina Corcoveanu. Aceasta aduce în discuție reglementări privind vânzările la distanță, reglementări privind protecția consumatorului în e-commerce, securitatea și siguranța produselor, dar și recomandările referitoare la durabilitate și sustenabilitate.
Vrei să fii alături de noi la următoarea ediția a ecomTEAM? Înscrie-te pe ecomteam.ro și vino alături de noi la Brașov pe 18 și 19 septembrie.
De asemenea, relevante pentru comerțul online sunt și reglementările recente aduse prin cele două regulamente europene, DSA (Digital Services Act) și DMA (Digital Markets Act), care au cu impact semnificativ în mediul digital și care nu sunt încă foarte bine cunoscute de către toți comercianții online.
„Am constatat că există o percepție generală conform căreia aceste reglementări (DSA n.r.) se aplică doar marilor platforme. Este adevărat că vizează în primul rând marile platforme, însă, ce ar trebui să reținem cu toții, este că orice online shop, indiferent de profil sau de dimensiune, în măsura în care găzduiește recenzii din partea consumatorilor, ar trebui să analizeze cu mare atenție obligațiile instituite prin DSA”, precizează Irina Corcoveanu.
În principal, platformele online care le permit consumatorilor să încheie contracte la distanță cu comercianții, sunt privite ca și furnizori de servicii de găzduire care nu numai că stochează informațiile furnizate de destinatarii serviciului la cererea acestora, ci și diseminează aceste informații publicului. Acești furnizori de servicii de găzduire trebuie să-și amenajeze în mod corespunzător “terenul de gazdă” pentru a juca rolul deosebit de important care li se atribuie prin DSA în combaterea conținutului ilegal online.
Cu titlu general, DSA urmărește să creeze un mediu online mai sigur pentru consumatorii și comercianții europeni, cu un set de norme menite:
- să protejeze mai eficient consumatorii și drepturile fundamentale ale acestora;
- să definească responsabilități clare pentru platformele online și rețelele sociale;
- să abordeze conținutul și produsele ilegale, discursul de incitare la ură și dezinformarea;
- să obțină o mai mare transparență prin îmbunătățirea raportării și a supravegherii;
- să încurajeze inovarea, creșterea și competitivitatea pe piața internă a UE.
Ca și aspecte cheie, DSA introduce un sistem de responsabilitate și transparență pentru furnizorii de servicii intermediare, cum ar fi:
- furnizorii de servicii de acces la internet;
- servicii de găzduire, precum „cloud computing” și servicii de găzduire de pagini web;
- registratoarele pentru nume de domenii;
- piețe online;
- magazine de aplicații;
- platforme de economie colaborativă;
- rețele sociale;
- platforme de partajare de conținut;
- platforme online de călătorie și cazare.
Reglementările de concurență: practici sancționate în vânzările online
Chiar dacă nu se adresează direct relației dintre retailer și consumator, normele de concurență au ca obiectiv fundamental beneficiile aduse consumatorului prin asigurarea unor prețuri corecte și competitive, unei calități mai bune a produselor și serviciilor, prin diversitatea ofertei sau prin inovație. Aceste beneficii sunt posibile doar într-un mediu concurențial neviciat în cadrul relațiilor comerciale anterioare vânzării finale către consumator, respectiv de la producție și distribuție până la retail.
Din categoria celor mai grave și mai frecvent sancționate încălcări ale normelor de concurență, Irina Corcoveanu aduce în discuție acele acorduri sau practici care direct sau indirect conduc la fixarea sau la alinierea prețurilor de revânzare dar și cele care restricționează vânzările online.
„Astfel de practici sunt permanent în vizorul autorităților de concurență și sunt sancționate ori de câte ori sunt identificate(...) Cu privire la prețuri, acum nu prea mai întâlnim situații în care se impun anumite prețuri minime de revânzare, toată lumea știe că este ilegal, însă aproape in orice industrie întâlnim frecvent liste de prețuri recomandate. Este în regulă să avem prețuri recomandate, dar dacă furnizorul care recomandă aceste prețuri ia și alte măsuri care fac în practică ca aceste prețuri să devină de fapt prețuri minime de revânzare, atunci suntem în cazul unei practici anticoncurențiale. Astfel de măsuri pot viza bugetul de marketing, livrările, stocurile, marja sau orice măsură care ar putea să aibă un efect negativ asupra business-ului resselerului dacă nu aplică prețul recomandat.” explică Irina Corcoveanu.
Irina Corcoveanu atrage atenția și asupra faptului ca mediul online a facilitat și mai mult posibilitatea de a controla și alinia prețurile, spre exemplu prin intermediul algoritmilor.
“Nu este interzis să utilizăm algoritmi însă dacă acești algoritmi permit identificarea devierilor de la prețul recomandat și alinierea instantă a prețurilor de revânzare practicate de resseleri în mediul online, suntem clar în cazul unei practici anticoncurențiale iar algoritmii respectivi devin un intrument de fixare a prețurilor”, adaugă Irina Corcoveanu.
Vulnerabilitățile distribuției duale în e-commerce
Avocata mai precizează că vânzările online au permis dezvoltarea rapida a unui nou tipar de distributie extrem de vulnerabil in ceea ce priveste alinierea preturilor, respectiv “distribuția duală”, în care producătorul/distribuitorul activează atât upstream, cât și downstream în cadrul lanțului de distribuție, mai exact este și furnizor pentru resselerii produselor sale dar este și concurentul lor prin vânzările directe din propriul shop online.
“Dacă în relațiile de distribuție este permis, în anumite condiții, schimbul anumitor informații, inclusiv cu privire la prețurile de revânzare sau cu privire la clienți, în relațiile dintre concurenți, orice schimb de informații sensibile, mai ales cu privire la prețuri sau cu privire la clienți, riscă să fie sancționat. Și atunci, care dintre aceste relații prevalează în cadrul distribuției duale, cea verticală, de distribuție sau cea orizontală, între concurenți? Este o limită foarte fină între schimbul de informații permis și util pentru dezvoltarea distribuției și schimbul de informații care conduce la o practică anticoncurențială sancționabilă”, precizează Irina Corcoveanu.
Autoritățile de concurență din Europa, inclusiv Consiliul Concurenței din România, au aplicat amenzi semnificative în cadrul acestor relații de distribuție duală.
Restricționarea sau limitarea vânzărilor online
O altă categorie de înțelegeri/practici din e-commerce aduse în discuție de Irina Corcoveanu și sancționate frecvent de către autoritățile de concurență din UE, cel puțin până în anul 2022, când a intrat în vigoare noul Regulament privind distribuția și a adus clarificări suplimentare, au fost acele înțelegeri/practici care au limitat, intr-o formă sau alta, vânzările online.
“Atât Comisia Europeană, cât și autoritațile de concurență din statele membre (în special Germania), au aplicat numeroase sancțiuni pentru limitările aduse vânzărilor online, cum ar fi: condiționarea vânzărilor online de către aprobarea prealabilă a furnizorului, interdicția sau condiționarea promovării online a produselor/serviciilor, interdicția vânzărilor online în afara unui teritoriu alocat, interdicția de a vinde pe online marketplace-uri, interdicția de a afișa un preț mai bun în online shop-ul propriu comparativ cu cel oferit unui marketplace și exemplele pot continua”, adaugă Irina Corcoveanu.
In prezent, o parte dintre aceste limitări aduse vânzărilor online sunt permise în anumite condiții iar Irina a trecut în revistă câteva astfel de exemple: „Sub condiția îndeplinirii anumitor cerințe legale, sunt permise în prezent, spre exemplu: interdicția impusă resellerului de către un producător/distribuitor de bunuri de lux (sau bunuri distribuite printr-o rețea de distribuție selectivă în general), de a revinde aceste bunuri pe un online marketplace. Este de asemenea, permis, în anumite condiții, să avem prețuri diferite în online față de offline sau să impunem resellerului ca o sumă minimă din vânzări să fie obținută din vânzări offline.”
