Review restaurant George Butunoiu: Taxa de vedetă la Ciao Niki

Ciao Niki e o băcănie cu produse italienești și mic bistrou de paste și alte câteva mărunțișuri pe Eminescu. Nu sunt neapărat mai bune decât ale altora, însă duduia care poartă numele osteriei a reușit să-și facă un PR bun, a găsit un culoar mass media care să-i construiască un brand de specialist în bucătăria italiană tradițională și se folosește de el, așa cum e și normal să facă.

A profitat din plin de notorietatea pe care cei din media pot să o construiască oricând și oricui, cu mare ușurință, și s-a mai deschis un local cu acelasi nume, Ciao Niki. Un restaurant în toată regulă, de această dată, într-o mare casă boiereasca în Bucureștiul vechi, pe la Armenească și Biserica Popa Rusu.

Văzută de afară, doar prin ușa deschisă, fiindcă era carantină în oraș și doar terasele restaurantelor deschise, casa arată impresionant, ca în filmele de epocă. Iar terasa încă și mai spectaculoasă, pentru că e o curte imensă, împrejurul casei, cu copaci bătrâni și multă verdeață.

Citeste si:
Review George Butunoiu: Un restaurant libanez din București
Review restaurant George...

Meniul destul de lung, după obiceiul bucureștean, e din bucătăria italiană tradițională, cu mici încercări de originalitate, dar nimic special din acest punct de vedere. Mâncarea a fost bună, însă nu ceva pentru care să îmi doresc să mă duc neapărat și a doua oară. Și asta mai ales din cauza prețurilor, care sunt mari. Probabil că o bună parte din banii aceia îi plătești ca să ai prilejul să o zărești pe domnișoara Niki, dacă ești atât de norocos încât să ți se arate în ziua respectivă.

Am mâncat Fantasia dello chef, cu niște prosciutto pe o vânătă, anghinare murate și pătrunjel, o gustare de vreo 60 de lei, apoi niște paste funghi porcini cu trufe, la 55 de lei și acestea. Un fel de supă mai groasă cu un sos prin care cu greu găseai pastele – bune la gust, dar aș fi preferat să mănânc paste, nu sosul cu lingura, pe care am ajuns să-l mănânc pe pâine până la urmă, de foame până să vină următorul fel. Midiile în sos de vin au fost mediocre. Cea mai bună, până la urmă, a fost o mămăligă cu două bucățele de cârnat (polenta con salsicia norcia), pentru care am transferat alți 65 de lei de pe cardul meu pe al ei.

Citeste si:
Review restaurant George Butunoiu: Puterea marketingului
Review restaurant George...

Serviciul a fost și el de menționat, cu un chelner cu care nu aveai ce discuta, nici măcar lucruri simple, însă cu o chelneriță fâșneață foc, dezinvoltă și cu chef de vorbă.

La Ciao Niki mergi pentru că e un restaurant frumos, fără îndoială, înainte de orice altceva. Mâncare italienească bunicică e absolut suficientă pentru cei mai mulți bucureșteni, așa că prevăd că îi va merge bine atâta vreme cât o să apară în continuare în televizor și pe Internet. Și se vor găsi mereu destui care să bage mâna adânc în buzunar pentru un astfel de privilegiu…

Citeste si:
Eminescu, interpretat pe muzica bisericeasca pentru iPhone
Versurile lui Eminescu...
Sursa foto: restocracy.ro

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Lifestyle »



Setari Cookie-uri