”Sunt două tipuri de gunoaie care cresc în perioada sărbătorilor sau în perioade de consum - Crăciun, Black Friday, Paște: deșeurile produse de ambalaje și deșeuri organice. Sunt volume mari de mâncare care se aruncă și care ar fi fost normal să fie transformate în ceva, fiindcă înglobează energie - gaz, îngrășământ, compost”, explică Octavian Berceanu.

Cum ar putea fi recuperate resturile de mâncare de la Paște

Transformarea în compost ar fi mai bună metodă de valorificare a reziduurilor organice - resturile de mâncare de la Paște, în acest caz. Compostul nu este altceva decât materie organică descompusă și transformată în îngrășământ. Prin această transfomare s-ar salva măcar o fracțiune din materialele, energia și apa folosite în producția acelor alimente și s-ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră pe care le-ar produce dacă ar ajunge la groapa de gunoi. Doar că, în România, nu avem o economie circulară pregătită pentru așa ceva.

Citește și: Ionuț Georgescu, fondator Fepra: Așteptăm un antreprenor care să inventeze un Uber al deșeurilor

”Noi nu avem nici măcar un standard pentru compost; orice a fermentat poate fi numit compost, de la un compost performant până la un fals compost. Iei pământ de la o fostă fermă și îl poți vinde drept compost pe piață. Nimeni nu te trage de urechi și astfel și faci concurență neloială unuia care produce compost”, a spus Octavian Berceanu pentru wall-street.ro.

Ce ar trebui să se întâmple cu ambalajele de la cumpărăturile de Paște - și ce se întâmplă, de fapt

Nici în materie de ambalaje nu stăm mai bine, declară fostul șef al Gărzii de Mediu. De Paște se aruncă foarte multe ambalaje de carton și de plastic. O soluție ar fi ca primăriile să le acorde reduceri de taxe celor care colectează și predau ambalaje curate, care pot fi apoi vândute de primării în economia circulară. Doar că noi nu avem astfel de fluxuri, care să permită ca deșeurile să fie transformate în produse finite.

Ambalajele vor ajunge de-a valma pe gropile de gunoi. Din păcate nu avem nicio deviere de la gropile de gunoi, avem doar gropi care se transformă în munți.
Octavian Berceanu, expert de mediu

Ce putem face pentru a limita creșterea volumului de deșeuri, măcar la nivelul nostru, dacă legislația e ineficientă sau insuficientă? Să ne uităm atent când cumpărăm și să facem anumite alegeri.

Citește și: Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu: În zona București, se moare mai mult de poluare decât de Covid

De exemplu, putem reduce numărul de pungi de plastic sau chiar să le înlocuim complet cu unele de pânză, rafie sau hârtie. Putem alege produsele care au ambalaje biodegradabile sau care nu au ambalaj. O altă recomandare ar fi să nu cumpărăm extrem de mult, mai ales că prețurile pot fi mai mari în apropierea sărbătorilor - de pildă, la mielul de Paște.

”Mergem într-un supermarket, sunt pungile acelea biodegradabile, dar și ele înseamnă niște costuri. Dacă luăm două fructe nu e nevoie să le băgăm într-o pungă din aceea. Lucrurile mici fac schimbările mari, în general, la nivelul populației. Asta ține de educație, iar statul ar fi putut să ajute mult pe partea aceasta de schimbat comportamentul de consum al cetățeanului. Iar schimbarea asta trebuie să înceapă de la copii”, conchide Octavian Berceanu.

Sursa foto: wall-street.ro