Așa-i românul… și turcul, și bulgarul: TOP bucate „românești” care sunt importate de la alte popoare
De 1 Decembrie, cazane întregi cu fasole și cârnați au fiert în piețele aglomerate, iar sarmalele au clocotit în cazane, așteptând lângă ele mămăliga fierbinte. Poate ce a unit cel mai mult poporul român este mâncarea: aceasta a devenit, de-a lungul vremii, un liant între oameni, în vreme ce tăierea porcului s-a transformat într-o declarație de pace între vecini. Și pentru că mândria națională merge din foaie în foaie de varză murată, am venit cu un TOP al mâncărurilor pe care le considerăm 100% românești, dar provin, de fapt, din bucătăriile altor țări.
1. Desfacerea etimologic? a sarmalelor.. care nu sunt, de fapt, rom??ne?(TM)ti
Sarmalele sunt preparatul care nu lipsește de pe mesele românilor de sărbători, unul pe care conaționalii l-au îmbrățișat ca fiind 100% românesc. Cu toate acestea, există unele teorii care sugerează că sarmalele au fost aduse în regiunea Europei de Est de către turci în timpul expansiunii Imperiului Otoman.
Sarmalele sunt asemănătoare cu un fel de mâncare turcesc numit "dolma", care constă în frunze de viță de vie umplute cu orez și carne.
Din punct de vedere etimologic, substantivul „sarma” provine din limba turcă (sarmak), unde are sensul „a înfășura, a înveli". Diferențele dintre sarmale și dolma constau în ingrediente (cum ar fi tipul de carne folosită sau legumele utilizate pentru umplutură), condimente și, uneori, în metoda de gătire.
Sursă foto: Shutterstock
2. M?m?liga noastr? cea de toate zilele este simbolul unui ora?(TM) din Italia
Un alt preparat pe care îl considerăm românesc se află de sute de ani pe masa italienilor. Între mămăliga românească și polenta italenească există diferențe doar în ceea ce privește creativitatea. Dacă românii au mers pe rețeta tradițională de substituire a pâinii pentru rețeta de mămăligă, în Bergamo, un oraș din nordul Italiei, mălaiul a fost încorporat în înghețată și alte deserturi.
Înghețată cu mălai. Sursă foto: wall-street.ro Conform dex online, etimologia cuvântului mămăligă rămâne necunoscută. Sursă foto principal: Shutterstock Când vorbim despre mici există o legendă care îi targhetează ca fiind românești. Conform acestei povești, micii „s-au născut” într-o noapte la hanul La Iordachi, un loc cunoscut pentru cei mai bun cârnați din București. Se zice că proprietarul hanului a rămas fără intestine (în care umplea compoziția cârnaților) motiv pentru care a pus pe grătar cârnații fără înveliș. Cu toate acestea, lingvistul Dan Alexe spune că mâncăruri precum sarmalele și micii sunt preparate care au venit în România prin contactul prelungit cu otomanii, explică acesta în cartea sa „Dacopatia și alte rătăciri românești”. Sursă foto: Cristian Zamfir/Shutterstock Am vrut să încheiem topul culinar al produselor care nu sunt de fapt românești așa cum închei o masă, cu desertul. Se crede că obiceiul de a face pâine dulce sau cozonaci în timpul sărbătorilor are rădăcini în tradițiile păgâne și creștine vechi, unde pâinea era un simbol al bogăției și al generozității. De-a lungul timpului, rețetele s-au diversificat și au devenit parte a tradiției gastronomice a fiecărei culturi, fiecare având variante specifice. Din punct de vedere etimologic, indiferent dacă e cu nucă sau mac, cozonacul provine din bulgărescul „kuzunak”, scrie dexonline. Sursă foto: Shutterstock Dacă te-ai întristat că mâncărurile tale preferate nu sunt, de fapt, românești, venim cu o veste care să bucure românul din tine. Două dintre preparatele care sunt „sarea și piperul” pentru majoritatea mâncărurilor au origini românești. Conform lingvistului Dan Alexe, chiar dacă am crede că au origini rusești, borșul acru și mujdeiul provin din România. „Douã lucruri esențiale, fundamentale, două lucruri pe care nu le mai face nimeni și care, omorând microbii, dând vitamine și întărind sistemul imunitar au ajutat la supraviețuirea neamului prin mii de ierni de mămăligă cu untură: mujdeiul și borșul (zeama acră din tărâțe, nu ciorba impropriu numită borș). Sigur, mai toate națiile folosesc usturoi, sau fac sosuri de usturoi, însă nimeni nu îl consumă atât de concentrat, cu atâta frecvență și însoțind atâtea mâncăruri”, a scris Dan Alexe. Sursă foto: Shutterstock
3. Micii, un preparat banal ?(R)n to?>i Balcanii
4. Cozonacul, la fel de tradi?>ional pentru rom??ni c??t ?(TM)i pentru bulgari
?i chiar nimic nu e rom??nesc: ei bine, se pare c? avem dou? preparate care nu se g?sesc ?(R)n alt? parte dec??t ?(R)n Rom??nia