"La radio, vreau sa ajung la radio, s-auda o tara-ntreaga cine-s eu cu adevarat". Asa incepe una dintre melodiile trupei Vama Veche. Aceste versuri sunt de actualitate si in 2018, pentru ca dorinta artistilor, inclusiv a celor din zona de muzica rock, de a ajunge sa fie difuzati la radio este inca prezenta. Care sunt motivele, in conditiile in care astazi discutam despre o mai mare usurinta in a ajunge la public prin platformele online? De ce nu difuzeaza posturile comerciale de radio muzica noua si ”altfel” si prefera sa mearga ”la sigur” cu melodii mai vechi sau mai noi ale artistilor consacrati? Ce ar trebui sa faca artistii care sunt la inceput de drum pentru a ajunge, totusi, la radio? Acestea sunt doar cateva dintre intrebarile la care puteti gasi raspunsuri in articolul de mai jos.
Nu am ales intamplator versurile melodiei ”La radio” a trupei Vama Veche pentru inceputul acestui articol, ci pentru ca intrebarea pe care Tudor Chirila, in prezent solistul trupei Vama, sta, in general, pe buzele tuturor artistilor din zona de rock underground cu care am intrat in contact in ultimii ani. ”Cum decideti ce muzica difuzati la radio?”, a fost intrebarea adresata de catre Tudor Chirila lui Andrei Stroe, director de programe in cadrul Virgin Radio Romania, in timpul unui panel organizat la Mastering the Music Business, eveniment ce a avut loc intre 20 si 22 martie la Bucuresti. Iar intrebarea lui Tudor Chirila a venit dintr-o experienta personala: melodia ”Perfect fara tine” a fost un mare succes in 2013, anul lansarii, dar si dupa aceea, in prezent avand peste 16 milioane de vizualizari pe You Tube. Acest succes a venit insa fara ca melodia sa fie difuzata, initial, la radio, ba mai mult decat atat, a fost chiar refuzata la un moment dat.
Citeste si:
Citeste si:
”Cel mai important si de valoare lucru pe care-l avem este timpul de emisie, este ceea ce vindem ca sa putem supravietui si, eventual, sa devenim profitabili, astfel ca trei minute si jumatate din timpul nostru, de zece ori pe zi, este foarte mult. Noi ne gandim daca e sigur sau nesigur sa difuzam o anume melodie. Daca nu este sigur, nu o sa difuzam melodia respectiva. Daca noi credem ca va deveni un hit, am putea sa o difuzam o data sau de doua ori pe zi. Ce s-a intamplat in exemplul Vama de acum cinci ani, cred ca succesul piesei pe YouTube a fost lucrul care a convins pe toata lumea ca piesa respectiva ar putea fi un succes comercial – nu trupa, ci piesa. Nimeni nu se uita atunci la statisticile YouTube, dar un milion de vizualizari intr-o saptamana este mult si a fost un indicator bun asupra faptului ca o putem difuza la radio. Voi prefera un cantec nou al unui artist consacrat unei melodii a unui cantaret sau a unei trupe noi, pentru ca stiu ca ascultatorii vor fi curiosi sa asculte noul cantec al artistului consacrat”, spune Andrei Stroe, director de programe la Virgin Radio, speaker in cadrul panelului de la Mastering the Music Business 2018.
Andrei Stroe a explicat, in continuare, ca postul de radio pe care-l reprezinta are in grila de programe o emisiune dedicata noilor aparitii muzicale, care se desfasoara duminica seara, un slot orar care este ”cel mai lipsit de risc”. In plus, postul de radio difuzeaza o melodie noua in fiecare zi, la ora 08.15, o recomandare din partea echipei asupra careia este apoi ceruta parerea publicului ascultator. Este vorba despre un slot de trei minute dedicat artistilor noi.
Citeste si:
”Cred ca este vorba despre a gasi un echilibru. Radioul incearca sa multumeasca cat mai multi ascultatori. Legat de exemplul pe care l-a mentionat Tudor, atata vreme cat Vama si-a mentinut stilul, a fost poate prea mult pentru radio. Totusi, cand si-au mai indulcit un pic stilul, acel cantec a avut o sansa de a fi difuzat la radiourile mainstream”, a adaugat Ionut Polexe, head of business development in cadrul casei de discuri Roton, prezent de asemenea in panel.
In plus, trupele din zona de rock underground din Romania – si nu doar ele – trebuie sa mai aiba in vedere un alt aspect, daca vor ca muzica lor sa fie difuzata la posturile comerciale de radio. ”Posturile de radio vor difuza melodiile din genurile pe care le difuzeaza deja, ceea ce inseamna ca, daca vrei sa fii la radio, trebuie sa faci muzica de radio si exista artisti care fac asta”, explica Espen Blödorn-Mentzoni, liderul postului international de radio din cadrul Propeller Communications – filiala a marcii norvegiene Propeller Recordings si moderatorul panelului din cadrul Mastering the Music Business.
Care sunt alternativele la posturile de radio mainstream?
Ce pot face artistii la inceput de drum in general si trupele din rock-ul underground romanesc in particular daca vor, totusi, ca muzica lor sa fie difuzata de un post de radio si nu sunt dispusi sa recurga la compromisuri in privinta stilului muzical abordat? Solutii exista, posturi de radio precum Guerrilla, Tananana sau chiar RFI, un post de stiri, difuzeaza muzica artistilor mai putin cunoscuti publicului larg.
Citeste si:
Citeste si:
”Sa nu va imaginati ca exista niste oameni care decid daca muzica voastra este buna sau rea, ci poate voi ar trebui sa va ganditi daca radioul respectiv va ajuta sa va promovati muzica sau nu. Sunt radiouri care va ajuta cu o anumita audienta si radiouri care se ocupa cu totul altceva. La RFI, pe noi ne intereseaza informatia si sigur ca difuzam muzica, suntem insa un radio de stiri. Aparitia unui album este o informatie, iar noi cautam asa ceva, dar in masura in care si artistul isi doreste sa ia in considerare audienta pe care RFI o poate avea. Nu stiu daca e corect spus ca noi cautam anumite calitati intr-un artist, ci mai degraba artistul trebuie sa se gandeasca daca vrea ca muzica lui sa se auda la o anumita categorie de ascultatori”, explica Valentin Panduru, realizator RFI, participant intr-un alt panel din cadrul evenimentului Mastering the Music Business 2018.
George Andreescu ”Gojira”, realizator de emisiuni la radio Tananana si artist, a adus si el in discutie necesitatea ca muzicienii sa identifice foarte bine asteptarile pe care le au de la un post de radio pe care-l vizeaza pentru a le fi difuzata muzica
Citeste si:
”Eu cred cu tarie ca, la un moment dat, toate mijloacele de comunicare o sa fie intr-un singur loc, o sa fie o fuziune intre radio, televiziune si internet. Radioul acum este intr-o pozitie usor ingrata, pentru ca este pe un trend descendent, dar, pe de alta parte, este inca este un ecou al unui obicei de consum. Artistii vor sa se auda pe radio si in alte medii de comunicare offline pentru ca asta este legitimizarea actului lor artistic, iar noi lucram pentru niste institutii care sunt strict dependente de continutul pe care-l dau artistii si cred ca ar trebui mult mai multa consideratie pentru artisti, care trebuie sa intelega insa valoarea de entertainment pe care o are actul lor artistic. La noi, mai trebuie lucrat psihologic la artisti, pentru a intelege cat de importanta este valoarea asta de entertainment. Fiecare post are niste norme stilistice mutual acceptate de public si de radioul in sine si artistul ar trebui sa mearga in acord cu linia stilistica impusa de radio, dar suntem in 2018. Mijloacele de productie s-au liberalizat foarte mult, nu prea mai ai scuze sa nu suni bine. Intr-o prima instanta, ar trebui ca piesele sa fie convingatoare, lucru care este, intr-adevar subiectiv. Noi am primit piese bune la Tananana, care insa nu erau produse bine si atunci am venit cu campania «Sound like a Rockstar» si impreuna cu Institutul SAE si Cristi Dobrica, unul dintre cei mai buni ingineri de sunet de la noi, am zis ca o sa luam trei trupe pe care sa le producem si sa le dam pe radio. Am mers un pas mai incolo. Nu poti sa ai pretentii de la niste artisti in conditiile in care tu nu le oferi nimic. Mi se pare mult mai sanatos sa promovezi acel artist astfel incat sa trimiti oamenii sa cumpere bilet la concertele lui, difuzandu-i de mai multe ori pe luna”, a explicat Gojira, de asemenea speaker la Mastering the Music Business .
Ce trebuie sa faca artistii la inceput de drum ca sa ajunga la radio?
Bogdan Serban, realizatorul emisiunilor Guerrilive si Nesemnatii de la Radio Guerrilla, vorbeste si el despre sinergia dintre continutul video si cel audio si despre importanta sustinerii artistilor aflati la inceput de drum, dar si despre cateva conditii minime pe care acestia trebuie sa le indeplineasca pentru a reusi ca muzica lor sa fie difuzata de un post de radio.
”La noi, radioul si-a pierdut una dintre meniri: noi suntem difuzori in general, nu de anumite genuri muzicale sau la nivel de continut ultrafiltrat. Noi suntem cea mai buna interfata si ar trebui sa fim legatura dintre public si artisti. Radioul a devenit radioteleviziune in prezent, noi avem foarte mult continut video si sustinem cu asta continutul radio. Daca puteti, veniti cu sunetistul vostru la radio sau luati-va unul pentru emisiune. Daca nu puteti, ascultati ce va spune personalul tehnic al radioului la care mergeti. Daca tot ati ajuns aici, cereti inregistrarea, noi tragem multitrack, puteti s-o luati si s-o remasterizati. Si daca tot ati venit, vindeti-va foarte bine momentul ala, intentia realizatorului nu este sa va faca de ras, ci sa va ajute sa va puneti in valoare creatia. Si indiferent de cata lipsa de reactie ajunge la voi din partea celor din media, insistati. Habar nu aveti ce e de fapt in sufletul aluia sau ce i s-a intamplat in ziua aia celui caruia i-ati trimis mail. Insistati, pana la urma o sa primiti un raspuns, ori un refuz, ori un accept”, le transmite Bogdan Serban, prezent in cadrul unui alt panel de la Mastering the Music Business 2018, trupelor din underground.
Despre importanta sunetistului vorbeste si Razvan ”Hefe” Radulescu, care activeaza in trupa Coma si care realizeaza, alaturi de Adrian Despot, solistul trupei Vita de Vie, emisiunea Playground de la Rock Fm. ”Multe trupe de la noi nu se pot dedica 100% muzicii, pentru ca au nevoie de job-uri. Formatiile nu pot pleca in turnee, nu se pot duce la emisiuni, daca tu canti exclusiv vineri sau sambata sau odata la trei luni, nu poti face muzica in adevaratul sens al cuvantului. Cand ajung pe o scena mare, se pierd, pentru ca nu au experienta, plus ca sunetistul lor este acelasi cu solistul lor si asta este inacceptabil. O intrebare frecventa pe care o intalnesc mergand la concerte este «cine-i la sunet?». Nimeni nu stie cine e la sunet”, detaliaza Hefe.
Si, nu in ultimul rand, artistii aflati la inceput de drum nu vor primi prea multa atentie din partea celor care-i pot promova daca ei insisi nu stiu cum sa se promoveze, pentru simplul motiv ca reprezentantii media care-i pot aduce la cunostinta publicului larg nu au cum sa stie de existenta lor.
”Am primit un singur mail de la Thom Artway care ma invita sa-l vad la showcase-ul din aceasta seara (in cadrul Mastering the Music Business 2018 au fost organizate doua seri de showcase, concerte la care au cantat trupe si artisti din Romania si din alte tari, in fata unui public format din reprezentanti ai industriei muzicale – n.red.). De la artistii romani nu am primit niciun mail in care sa ma anunte ca urmeaza sa cante la showcase si ca poate ar fi bine sa vad ce se intampla si ca poate considera ca e important sa fiu si eu acolo. Lipsesc niste lucruri care ar trebui sa faca mai simpla conexiunea dintre omul de radio, cel care promoveaza artistul si artistul insusi. In prezent, eu ma straduiesc sa aflu, in timpul meu liber, ce apare, apoi contactez artistul respectiv, il invit la radio si ma intreaba daca este live sau inregistrat si daca putem sa amanam. Eu din asta inteleg ca nu este genul de expunere pe care-l doreste, dar vorbim despre RFI Romania, care are sase frecvente in orase din tara, unde alte radiouri poate ca nu se aud. Sau poate ca artistul isi doreste un anumit nume care sa-l promoveze”, conchide Valentin Panduru, realizator RFI Romania.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
