ING Bank și Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează cu privire la înșelătoriile romantice, care iau amploare în luna iubirii, exploatând emoțiile potențialelor victime. Cele mai populare măști folosite de infractorii romantici sunt ale unor actori celebri sau personalități publice, soldați sau medici în misiune, dar și oameni de afaceri sau investitori aflați în situații dificile temporare.
Activi pe platformele de dating și rețelele sociale, ei vor promite rapid dragoste adevărată și vor depune toate eforturile pentru a construi o relație virtuală, dar scopul este unul singur: de a fura banii persoanelor vulnerabile.
Un caz de înșelătorie incredibilă a fost descoperit recent, în care combinația dintre inteligența artificială, trucuri umane și o doză mare de naivitate a dus la pierderea unei sume fabuloase. Anne, o femeie de 53 de ani din Franța, a fost cea mai recentă victime a „metodei Brad Pitt”, așa cum este cunoscută această înșelătorie, scrie Digi24.
„După stabilirea relației și crearea unui sentiment de apropriere și încredere, invariabil, apar cererile de ajutor financiar. Frecvent, sunt invocate urgențe de sănătate, accidente, conturi bancare blocate sau documente pierdute, adică diferite situații dramatice, care necesită întotdeauna bani. Astfel, militarul în misiune poate solicita bani pentru a se întoarce acasă sau pentru a accesa o sumă mare de bani blocată într-un cont bancar sau într-o țară străină. Sau poate este o personalitate publică care a suferit un accident grav. Sau un antreprenor de succes care a avut o problemă neașteptată în timpul unei călătorii de afaceri și cere un împrumut temporar, cu promisiunea de a restitui suma în cel mai scurt timp. Indiferent de povestea creată, ea este mereu presărată cu ghinioane sau accidente suspecte, care trebuie să reprezinte importante semnale de alarmă”, a declarat Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank România.
Cine sunt persoanele cele mai vulnerabile tentativelor de fraudă
Escrocii sentimentali vizează frecvent seniorii, profitând de vulnerabilitatea lor emoțională, dar și de faptul că sunt mai puțin familiari cu pericolele din mediul online. Persoanele singure, divorțate sau văduve sunt ținte preferate ale acestora. Totodată, ei caută persoane cu venituri stabile care ar putea fi dispuse să trimită bani, cu mai puțină experiență pe rețelele sociale și aplicațiile de dating. Astfel, persoanele cu vârsta peste 50 de ani pot fi vizate, în principal, de atacatorii romantici.
Pentru manipulare, infractorii pot apela la manifestări excesive de afecțiune și atenție, cunoscute sub numele de tactici de tip “love bombing”. Totodată, mesajele pot fi foarte informale și pot conține uneori greșeli gramaticale.
O practică frecventă este și de a trimite documente false (acte de identitate, bilete de avion, contracte, chitanțe) pentru a părea credibili și a susține poveștile lor.
„Cei care comit escrocherii romantice sunt experți în ceea ce fac, sunt răbdători și meticuloși, cunosc foarte bine cum să activeze stimuli emotionali și par de cele mai multe ori autentici, grijulii și credibili. Unii dintre escroci sunt prezenți pe majoritatea site-urilor de dating, matrimoniale sau pe platformele de social media. În conversațiile avute cu potențialele victime, ei pot ajunge chiar la cereri în căsătorie sau planuri să se întâlnească personal cu victima, dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Astfel, dacă ați stabilit o relație la distanță pe internet, cu o persoană pe care nu ati întâlnit-o fizic și nu o cunoșteați inainte, analizați cu atenție situația și puneți-vă întrebările potrivite pentru a verifica dacă este o persoană reală sau în spatele contului se află un infractor. Iar în momentul când interlocutorul solicită sume de bani ori date sensibile de la dvs., oferind diferite pretexte care au deopotrivă o aură de urgență, în acel moment trebuie să vă activați reflexele de securitate. Atunci când aveți suspiciuni, nu ezitați să cereți ajutor! ” - Mihai Rotariu, manager al Direcției de Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC.
Cum poți să previi fraudele romantice?
1. NU trimiteți bani! Oricare ar fi circumstanțele, nu trimiteți niciodată bani unei persoane pe care nu o cunoașteți personal, indiferent de motivele invocate.
2. Nu oferiți niciodată informații precum datele cardului, parole, PIN, sau copii ale actelor de identitate, indiferent cine cere aceste date.
3. Aveți grijă ce postați și faceți public online. Atacatorii se pot folosi de informațiile publicate pe social media pentru a vă înțelege și aborda cu mai mult succes online.
4. Verificați informațiile legate de persoana cu care corespondați online. Cercetați fotografia și profilul persoanei pentru a vedea dacă imaginea, numele sau detaliile au fost folosite în altă parte. Există instrumente gratis online care vă pot arăta dacă o anumită fotografie a aparut și pe alte site-uri sau aparține altcuiva.
5. Raportați imediat! Dacă ați fost contactați de o persoană suspectă care vă cere bani, raportați profilul pe platforma respectivă și contactați autoritățile.
Test nou lansat de DNSC: știi să diferențiezi imaginile reale de cele generate AI sau pe Țiriac de un deepfake?
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a lansat un test prin care românii pot să își testeze capacitatea de a distinge o imagine sau un clip real de unul generat de inteligența artificială. Instituția statului a alcătuit testul din videoclipuri care au apărut anul trecut în spațiul public, în care personalități precum Ion Țiriac sau Mugur Isărescu dădeau sfaturi de investiții. DNSC îi sfătuiește pe români să fie vigilenți atunci când navighează pe rețelele de socializare și să verifice informațiile, mai ales când este vorba de implicarea financiară.
Cum funcționează testul
În cadrul acestui exercițiu denumit „DETECTAȚI FALSURI”, aveți ocazia să analizați o colecție de imagini și clipuri video autentice, alături de altele generate sau modificate prin intermediul tehnologiilor de inteligență artificială.
Obiectivul principal este acela de a vă antrena abilitățile de observație și discernământ, astfel încât, pe viitor, să puteți identifica cu ușurință materialele media contrafăcute, scrie insitutuția în descrierea testului.
- Analizați imaginea sau clipul video.
- Apăsați unul dintre cele două butoane: Real sau AI.
- Apăsați butonul Verifică pentru a verifica răspunsul, înainte de a putea trece la următoarea provocare.
Fraudatorii încearcă să profite de imaginea oamenilor influenți din România
Anul trecut, pe mai multe platforme și rețele de socializare, au apărut postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, sau pe omul de afaceri Ion Țiriac. În clipurile false, cei doi vin cu mai multe sfaturi de investiții „secrete” care duc la îmbogățire „peste noapte” pe care le împărtășesc cu românii. Aceste deepfake-uri au fost dezmințite de autorități.
„Reiterăm faptul că Banca Națională a României nu face recomandări și propuneri de investiții. În cazul în care ați dat curs unor astfel de anunțuri false, raportați imediat aceste situații autorităților competente”, spune BNR.
