24 Martie 2011

Primul fond de investitii in arta, gata de lansare. Vezi aici detalii

O piata a artei in continua crestere, un public ce cauta investitii alternative si un potential ridicat. Acestea sunt ingredientele pe care mizeaza Certinvest in crearea primului fond de investitii in arta, din Romania. Afla cum va arata acest produs si care sunt perspectivele nisei vizate.

Fondul Certinvest Arta Romaneasca

Societatea de Administrare a investitiilor Certinvest vrea sa lanseze, in urmatoarele saptamani, primul fond de investitii in arta din Romania. Fondul Certinvest Arta Romaneasca este in curs de avizare de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, oficialii companiei asteptand avizele in urmatoarele doua – trei saptamani.

„Piata de arta din Romania este inca la inceput, volumele de tranzactionare au crescut foarte mult in ultimii ani si tendinta este de apreciere. Mai mult, in ultimii ani, arta a devenit un activ de refugiu, fiind o investitie pe termen lung si stabila”, a declarat Eugen Voicu (foto), presedintele Consiliului de Supraveghere al Certinvest.

Valoarea minima de subscriere in fond este de 5.000 de euro, cu care se pot cumpara doua unitati de fond. Acesta are o perioada de viata de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire de un an. Obiectivul de randament al fondului este de 15% pe an pentru investitiile in euro.

Voicu a mentionat ca durata este atat de scurta pentru ca reprezinta un proiect-pilot. Daca acesta va avea succes si aceasta nisa se va dezvolta, Certinvest are in plan ca peste cativa ani sa lanseze un fond de o amploare mai mare, pe care sa il listeze la Bursa de Valori Bucuresti.

Fondul va investi prin intermediul unei firme infiintate recent, care va cumpara obiecte de arta. Legislatia in vigoare nu permite ca un SAI sa investeasca direct in obiecte de arta. Randamentul unitatilor de fond va fi determinat de evaluarea obiectelor de arta detine de societatea in care fondul va investi.

Fondul se adreseaza investitorilor care sunt interesati de investitiile in arta, dar nu au cunostintele sau mijloacele financiare necesare pentru a cumpara pe cont propriu sau investitorilor care doresc sa isi diversifice portofoliul prin investitii alternative, a explicat Voicu, in conferinta de prezentare a noului produs din portofoliul Certinvest.

Cei care vor investi in acest fond in oricare dintre primele 3 perioade de subscriere vor beneficia de zero comisioane de subscriere, devenind astfel investitori fondatori.

Acestia au cateva avantaje: pot primi gratuit operele de arta in care fondul investeste, au comisioane reduse cand cumpara sau vand opera prin intermediul caselor de licitatii colaboratoare si pot cumpara opera apartinand Fondului, in conditii preferentiale, la momentul lichidarii portofoliului.

De asemenea, se vor inchiria operele de arta detinute institutiilor interesate. Fondul isi propune sa investeasca 40% din active in arta romaneasca de patrimoniu, retrocedata de Muzeul National de Arta al Romaniei, 25% in arta romaneasca de patrimoniu (primii 20 de artisti romani in topul celebritatii), 15% in avangarda romaneasca de circulatie international, 10% in vechii maestrii romani (secolul XVII-XIX) si inca 10% in artisti contemporani romani in curs de lansare international, a mai explicat oficialul Certinvest.

In selectarea operelor de arta in care se vor inveti vehiculele detinute de fond, vor fi folosite opiniile exprimate de consilierii administratorului: Comisia Expertilor Independenti si Comitetul Independent al Evaluatorilor.


Potentialul investitiei in arta

“Sunt convinsa ca prin lansarea acestui fond, piata de arta din Romania este una functionala. Pariul cu arta este unul castigat”, a declarat directorul general al casei de licitatii de arta Artmark, Manuela Plapcianu.

Piata romaneasca de arta este sustinuta curent, la nivelul vanzarilor publice , de catre 7 case locale de licitatie de arta. Astfel, lunar se desfasoara circa 7 licitatii, sunt puse in vanzare aproximativ 700 de loturi de arta plastica si grafica. Jucatorii se impart egal, 50% colectionari si 50% investitori, acest ultim segment fiind in crestere constanta, a explicat Plapcianu.

Oficialii Certinvest observa o subestimare a pietei artei de patrimoniu, segmentul fiind in curs de dezvoltare, pe fondul cresterii vizibilitatii, nivelului scazut al preturilor si existentei unui cadru modern de tranzactionare.

In plus, in prezent exista un pachet de oportunitati importante: colectii de arta romaneasca de patrimoniu ce vor fi retrocedate de Muzeul National de Arta al Romaniei mostenitorilor de drept ai colectionarilor, cu randament estimat mai mare de 15%.
In ultimii 15 ani, randamentul mediu anual pe piata artei a fost de 27,04%, in euro.

Eugen Voicu este de parere ca investitia in arta asigura o protectie buna impotriva inflatiei, arta fiind considerata un activ refugiu, mai ales in perioadele economice dificile. De exemplu, valoarea multor colectii a crescut in timpul Marii Crize. Astfel, ca urmare a prabusirii burselor, in octombrie 1987, indicele Dow Jones Industrial a avut nevoie de aproximativ 15 luni ca sa recupereze nivelul de dinainte de criza; in timpul aceleiasi perioade, piata de arta a inregistrat o crestere constanta.

In 2009, arta reprezenta aproximativ 25% din totalul ‘investitiilor emotionale’ ale persoanelor cu venituri ridicate




Piata de arta din Romania. Estimari

Manuela Plapcianu a explocata ca oferta din piata romaneasca de arta a este in usoara crestere, atrasa de cotarea incurajatoare a multor artisti, in ultimii doi ani. Si cererea este in crestere, pe fondul vizibilitatii si accesibilitatii pietei.

“2009 a fost anul investitorilor: din ce in ce mai multe persoane cu resurse financiare au inceput sa se intereseze de randamentele de crestere a valorii investitiei in arta”, a explicat Plapcianu.

In plus, indexul pietei romanesti de arta aduce concluzii imbucuratoare: randamentul anual mediu al anului 2009 vs 2008 este de 30,5% iar randamentul anual mediu al anului 2010 vs 2009 este de 37%

„ Anul 2010 a fost in egala masura un an al investitorilor si unul al achizitiei anti-inflationiste - de teama inflatiei, atrase intai de criza, apoi de mecanismele de combatere a crizei, din ce in ce mai multe persoane si-au transferat activele financiare din zona monetara ori obligatara (depozite, titluri de stat) in cea a valorilor intrinseci (aur, diamante, arta de patrimoniu)”, a mai spus CEO-ul Artmark.

Indexul Pietei Romanesti de arta reprezinta afisajul jocului bursier petrecut in cadrul licitatiilor de arta, cu istoric si analize de randament si permite oricarei persoane interesate sa monitorizeze valoarea de piata a artistilor romani: cotatii anuale, randament anual, crestere medie, comparatii intre variatiile cresterilor anuale intre diversi artisti.

Aplicarea metodei de evaluare in vederea catalogarii randamentelor anuale a dus la constatarea exceptionala ca randamentul anual mediu pentru un artist bine reprezentat tranzactional este de aprox. 20-30% pe an, iar cresterea acestuia este relativ constanta

Plapcianu spune ca pperele artistilor consacrati, cei mai multi de patrimoniu, constituie alternative sigure de plasare a capitalului, analiza cotatiilor de piata a acestora demonstrand un trend ascendent, constant si moderat - optiunea pentru acest tip de lucrari de arta apartine de regula colectionarilor de portofoliu .

Pentru anul 2011, CEO-ul Artmark estimeaza o piata a vanzarilor publice de 10 – 15 milioane de euro, care ar putea ajunge la 15-20 milioane, in doi ani. Pentru 2013, piata poate ajunge chiar la 30 de milioane euro.

Incepand cu 2010, se observa o crestere a randamentului anual, de la media curenta de 27,04% (calculata la nivelul intregii piete a licitatiilor de arta din Romania, pentru ultimii 15 ani) catre o medie de 30 - 35%

„Arta romaneasca de patrimoniu va ramane in continuare destul de accesibila (in medie – mai mult de 50% din loturile vanzarilor publice au preturi de pornire situate sub 1.000 euro), in timp ce formatorii pietei incearca sa tina sub control cresterea preturilor, prin aceasta incurajandu-se intrarea mai multor investitori noi pe piata”, explica Plapcianu.





Citeste si