21 Mai 2009
De ce nu investesc fondurile de pensii la Bursa?
Piata de actiuni de la Bursa de Valori Bucuresti nu este inca suficient de atractiva pentru fondurile romanesti de pensii. In luna aprilie, ponderea investitiilor administratorilor de pensii in actiuni a fost de numai 2,5%. Deprecierea dramatica a cotatiilor, lichiditatea foarte redusa si lipsa interesului investitorilor sunt principalele cauze ale acestei reticente.
Cresterea investitiilor in actiuni s-ar putea dubla, daca preturile se stabilizeaza
Dupa ce primele contributii au inceput sa fie repartizate in diverse instrumente financiare, s-a constatat ca actiunile de la BVB nu au fost un obiectiv principal al administratorilor de pensii. Cauzele principale: slaba reprezentare a sectoarelor economice, lichiditatea scazuta.
La sfarsitul lui aprilie, investitia fondurilor romanesti de pensii in actiuni era de circa 2,5%.
Daca preturile se stabilizeaza, ponderea investitiilor fondurilor de pensii in actiunile de la BVB s-ar putea dubla, pana la 5%, a declarat directorul general al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSPP), Cristian Rosu (foto), la o conferinta organizata de BVB si fondurile de pensii private.
Dupa o scadere inregistrata la sfarsitul anului 2008, ponderea actiunilor a crescut constant de la inceputul acestui an, ajungand in aprilie la 2,53% din active, arata CSPP.
Printre obiectivele Comisiei de Supraveghere se numara si dezvoltarea pietei de capital, tinand cont de faptul ca activele imobilizate cresc si sprijina dezvoltarea pietei pe termen lung, a explicat Valentin Ionescu, Consilierul presedintelui Comisiei.
Anca Dumitru: Bursa nu ar fi scazut atat daca fondurile de pensii ar fi investit
”Scaderile semnificative din 2008 nu ar fi fost atat de importante daca actiunile de pe piata de capital din Romania ar fi beneficiat de prezenta unei piete strategice de calibrul fondurilor de pensii private. Piata de titluri de stat de pe BVB nu a fost pana in prezent foarte interesanta, insa cred ca pentru fondurile de pensii reprezinta o piata foarte buna, avand in vedere transparenta de care aceastea beneficiaza”, a declarat Dumitru.
Ea mai spus ca, in perioada urmatoare, bursa are in vedere atragerea de noi companii pentru listare, mai ales firmele in care fondurile de pensii sunt interesate sa investeasca.
Fondurile private de pensii obligatorii (pilon II) aveau la sfarsitul lui aprilie, 30% din plasamente in strainatate, din care 27% in obligatiuni corporative in state din spatiul Uniunii Europene (UE), 1% in titluri de stat UE, iar restul de 2% in obligatiuni municipale din spatiul comunitar.
In aprilie, titlurile de stat au avut cea mai mare pondere, de 53,7%, urmate de obligatiunile corporative, cu 26,7% din activele investite, potrivit raportului. Depozitele bancare reprezentau 7,4% din plasamente, obligatiuni ale organismelor straine neguvernamentale insumau 4,5%, obligatiunile municipale 4,2%, actiunile 2,5%, iar titlurile de participare OPCVM - 0,8%.
ING: Este nevoie de lichiditate
Statistic, alocarea activelor este pilonul principal al performantei pe termen lung al unui fond, dar este dificil de aplicat o viziune strategica in cazul unui sistem cu garantii relative, iar clasele de risc actuale ale fondurilor de pensii ignora riscul de piata, punand un accent important pe riscul de credit, a explicat Horia Braun-Erdei, director de investitii la ING Fond de Pensii.
“In cazul pietei romanesti de capital, lipsa datelor statistice pentru perioadele lungi de timp face dificila delimitarea pe clase de active pe baza istoricului de risc si rentabilitate”, a explicat el.
In opinia sa, riscul de piata este sistematic pentru piata romaneasca de capital, poate fi diversificat prin investitii pe piete externe, dar este nevoie si de metode de acoperire a riscului valutar.
Pe de alta parte, riscul de dobanda este unul latent, din cauza amortizarii titlurilor cu venit fix, insa va deveni material odata cu trecerea la marcarea de piata.
“Riscul valutar apare in situatia in care investitia este intr-o moneda diferita de cash-flow-uri. Exista instrumente de hedging, insa lichiditatea si transparenta in marcarea in piata pot reprezenta probleme”, a continuat directorul de investitii al ING Fond de Pensii.
Astfel, bursa nu ofera o alternativa viabila, cata vreme volumele de tranzactionare pentru instrumente de timp futures sau optiuni pe valute sunt foarte reduse.
Erdei spune ca este necesara operabilizarea unor metode de acoperire a riscurilor fondurilor de pensii, in special a celui de piata, aplicarea unor strategii defensive in perioade de scadere puternica devenind foarte dificila, mai ales in cazul unor fonduri mari.
“Este nevoie de lichiditate”, a conchis directorul de investitii.
ING Fond de Pensii este primul jucator din piata, cu o cota in functie de active de 38,9% si in functie de participanti de 33,9%, cu 1,24 milioane de clienti, din totalul de 4,2 milioane.
Allianz: Fondurile de pensii ar putea detine 5 mld. lei pe bursa in 2013
In schimb, daca se va impune o garantare a randamentelor peste inflatie, fondurile de pensii private ar urma sa detina plasamente de doar 353 milioane lei pe bursa in 2013, intr-un scenariu optimist.
In acest caz, ar fi interesate de astfel de plasamente doar fondurile de pe pilonul III, al pensiilor private facultative.
"Pilonul II, care va reprezenta mereu circa 80-90% din activele pietei de pensii private, este supus unei amenintari legislative care va face imposibila investirea in actiuni", a spus Boboc.
Grupul de Economie Aplicata (GEA), Cartel Alfa si alte sindicate au propus garantarea randamentelor oferite de fondurile de pensii obligatorii peste rata inflatiei.
Daca propunerea legislativa va fi aplicata, "desi e imposibila tehnic, va exista o singura certitudine: pilonul II nu va mai investi niciodata vreun leu in actiuni", a afirmat Boboc.
El a amintit ca, in acest moment, grupul de initiativa strange semnaturi pentru promovarea propunerii legislative, care va ajunge pe masa Parlamentului cel tarziu la toamna si va intra in circuitul legislativ.
Boboc a mai spus ca trei propuneri asemanatoare au fost deja respinse de doua legislaturi parlamentare in ultimele noua luni, ultima data in martie 2009, cu unanimitate de voturi.
In Ungaria si Polonia, fondurile de pensii private controleaza, dupa zece ani de la lansare, 9-12% din capitalizarea bursiera, cu investitii totale de 9,1 miliarde euro pe piata de capital, aproape in totalitate pe bursele autohtone, a precizat Boboc.
El a adaugat ca printre efectele investitiilor fondurilor de pensii pe piata de capital se numara cresterea stabilitatii, cresterea atractivitatii pentru potentiali emitenti, reducerea volatilitatii, cresterea previzibilitatii cotatiilor, asigurarea unei soliditati a Bursei si sistemului financiar in general.
Fondurile de pensii private din Romania pot investi atat pe BVB, dar in egala masura pe orice bursa in Europa, astfel ca piata de actiuni de la Bucuresti nu are "exclusivitate", de aceea trebuie sa atraga prin oferte cat mai interesante fondurile de pensii, a subliniat Boboc.
Romania este a doua piata de pensii private ca marime din regiune, conform numarului de clienti, dupa Polonia, "potentialul investitiilor fondurilor de pensii pe Bursa fiind puternic si semnificativ", a mai spus reprezentantul Allianz-Tiriac Pensii Private.
Allianz-Tiriac Pensii Private gestioneaza doua fonduri de pensii facultative (pilonul III) si un fond de pensii obligatorii (pilonul II). Fondul de pe pilonul II - AZT Viitorul Tau - este al doilea de pe piata, cu active totale de 310 milioane lei si o cota de 23,5%.