Proiectul initiativei legislative cetatenesti privind autonomia Tinutului Secuiesc prevede ca regiunea va fi condusa de un presedinte, care o va reprezenta in relatia cu statul, iar autoritatile regionale vor prelua atributiile actualelor autoritati locale, inclusiv in domeniul fiscal, putand elabora propriile norme, cu singura conditie de a respecta Constitutia.
Potrivit expunerii de motive, Tinutul Secuiesc este o "regiune istorica cu un trecut aparte", care s-a bucurat de o larga autonomie, indiferent de statul din care facea parte, inclusiv in timpul regimului comunist. Initiatorii sustin ca propunerea lor se bazeaza pe principiul subsidiaritatii, ca una dintre "valorile de baza ale tuturor tarilor Europei", care spune ca toate comunitatile locale sa aiba un cuvant de spus in privinta treburilor care prezinta interes pentru ele, conform News.ro.
Initiatorii critica intarzierile in procesul de regionalizare a tarii si, de aceea, considera "utila implementarea unui proiect-pilot, care sa demonstreze ca regionalizarea chiar este o solutie si pentru Romania". Ei invoca si referendumul "neoficial" in care 99,8% din participanti, respectiv peste 210.000 persoane, au votat pentru crearea unei regiuni administrative cu "prerogative sporite".
Citeste si:
Comitetul de initiativa comenteaza, in expunerea de motive, si problema integritatii si suveranitatii Romaniei, principiu constitutional care a blocat astfel de proiecte pana in acest moment, afirmand ca recunoasterea unei autonomii ar contribui la coeziunea teritoriala a Romaniei si proiectul nu lezeaza astfel integritatea si suveranitatea.
Potrivit initiativei, "ca expresie a identitatii sale istorice, in scopul asigurarii egalitatii de sanse a cetatenilor si protectiei identitatii nationale maghiare, locuitorii Tinutului Secuiesc se constituie in comunitate autonoma". Tinutul Secuiesc va deveni regiune autonoma cu personalitate juridica in cadrul Romaniei, cu drept de decizie si de gestionare in domeniile care apartin competentelor specifice (inclusiv adoptarea si exercitarea unei politici proprii regiunii). Articolul 3 din propunere prevede ca "autonomia regiunii nu afecteaza integritatea teritoriala si suveranitatea statului roman", pentru ca deciziile vor fi luate in Tinutul Secuiesc prin delegarea de competente.
Citeste si:
Teritoriul regiunii autonome ar urma sa fie format din actualele judete Covasna si Harghita, precum si scaunul istoric Mures. Regiunea autonoma va fi impartita in 8 "scaune", reprezentand teritorii traditionale secuiesti, fiecare cu o resedinta. In Tinutul Secuiesc va fi instituita si limba maghiara ca limba cu statut oficial. Ea va putea fi folosita in invatamant, in cultura, in justitie si in administratie. In privinta administratiei regionale, Tinutul Secuiesc va avea un Consiliu de Autoadministrare, o Comisie de Autoadministrare si un presedinte, precum si alte autoritati locale, la nivelul fiecarui scaun, care oglindesc actuala organizare din Romania.
Consiliul de Autoadministrare va fi autoritatea administrativa autonoma a Tinutului, urmand a fi compus din consilieri regionali, alesi prin vot direct, pe o perioada de 4 ani. Institutia va fi insarcinata cu organizarea institutiilor si va reprezenta regiunea, cu unele competente apropiate Consiliilor Judetene. Comisia de Autoadministrare va avea rolul unui organ executiv, cu membri desemnati, care vor aplica deciziile Consiliului si va exercita functii de control si administrare, precum si bugetare. Articolul 33 al initiativei prevede ca aceasta Comisie va putea "dispune, infiinta si sustine posturi proprii de televiziune si de radio". Tot Comisia va fi cea care va numi functionari publici in diverse functii, prin concurs, iar legea interzice orice forma de discriminare in aceste numiri, pe motive de etnie, religie sau domiciliu.
Citeste si:
Presedintele Tinutului Secuiesc reprezinta regiunea ca intreg si este ales de catre cetateni prin alegeri libere si generale, prin vot secret si direct, pe o perioada de 4 ani. Legea instituie o limita de doua mandate pentru presedinti. Presedintele va putea fi eliberat din functie prin decizie a doua treimi dintre membrii Consiliului.
Presedintele va rosti urmatorul juramant la investirea in functie: "Jur pe onoarea mea ca voi indeplini, catvoi putea de bine, functia care mi s-a incredintat, voi reprezenta si ocroti interesele populatiei Tinutului Secuiesc, voi respecta legile tarii si deciziile autoritatilor regiunii, Constitutia Romaniei". Legea prevede si ca presedintii vor avea imunitate pe durata mandatului, egala cu cea a demnitarilor.
Potrivit propunerii legislative, presedintele va propune Guvernului data desfasurarii alegerilor din teritoriul regiunii, promulga deciziile luate de Consiliu, solicita CCR control prealabil pe decizii si poate solicita referendumuri. La nivelul scaunelor, vor fi infiintate institutii noi de administrare, precum Consiliile si Comisiile, care vor prelua la nivel local competentele autoritatilor actuale in toate domeniile.
Citeste si:
Autoritatile locale vor avea un "statut special", urmand ca Legea administratiei locale sa fie modificata pentru ca noile organisme sa poata prelua atributii. "Autoritatile locale dispun de prerogative discretionare in exercitarea competentelor transferate", se arata in proiect, fiind vorba aici despre educatie, ordine publica, asistenta sociala, sanatate, mediu, comert, vanatoare, silvicultura, agricultura, obiceiuri, traditii, cultura, utilitati publice, industrie, valorificarea resurselor termale, turism, etc.
Proiectul prevede ca autoritatile locale vor putea pastra 90% din impozitul pe venit si 80% din taxele colectate pe teritoriul regiunii. Politica fiscala generala prevazuta in initiativa arata ca regiunea autonoma ar trebui sa aiba asigurata "o suma totala previzibila de incasari proportionale cu competentele", respectiv sa poata colecta si folosi banii in masura in care autoritatile asigura functionarea regiunii. "Pentru exercitarea propriei competente, mare parte a resurselor financiare ale regiunii trebuie sa fie constituita din resurse proprii de care sa poata dispune liber", se arata in text.
Citeste si:
Proiectul are un capitol special dedicat "legaturii dintre stat si regiune", care prevede ca Guvernul Romaniei numeste un singur prefect in regiune, care "vegheaza asupra respectarii legalitatii" si care are competente de mediere in cazul unor divergente intre Regiune si Guvern. Initiatorii vor ca regiunea sa aiba posibilitatea de a solicita rediscutarea unor legi sau acte ale Parlamentului si Guvernului care vizeaza Tinutul Secuiesc. Proiectul prevede ca orice act al statului roman trebuie adoptat de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotarare luata cu o majoritate de doua treimi dintre membri se poate cere rediscutarea actelor in cauza.
Presedintele Tinutului Secuiesc si presedintii scaunelor pot contesta prevederile legale in instante judecatoresti, in cazul "lezarii prevederilor prezentului statut a reglementarilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite traditional in regiune". Initiativa legislativa cetateneasca, sustinuta public de catre Laszlo Tokes, privind declararea autonomiei Tinutului Secuiesc, a fost publicata in Monitorul Oficial, ea urmand sa fie transmisa si catre Parlament, pentru discutare, alaturi de listele cu cel putin 100.000 de semnaturi. Dupa ce vor fi indeplinite formalitatile, iar initiativa este depusa la Parlament, ea va fi transmisa Curtii Constitutionale pentru un aviz.
Citeste si:
Initiativa legislativa cetateneasca este a doua tentativa de a declara, prin lege, autonomia Tinutului Secuiesc. O lege initiata de parlamentarii UDMR pe aceasta tema a fost respinsa definitiv in anul 2012, dupa 7 ani in care ea a ramas nediscutata in Parlament. UDMR a lansat un alt proiect privind autonomia Tinutului Secuiesc in 2014, insa acesta nu a fost depus in vreo forma in Parlament.
Sursa foto: Shutterstock/Andrey_Popov
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
