"Avand in vedere obiectul de reglementare, precum si continutul normativ, consideram ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici contravine prevederilor art. 1 alin. (3) — (5), art. 16 alin. (1) si art. 54 alin. (2) din Constitutie si, in consecinta, este neconstitutionala", a transmis Klaus Iohannis in sesizarea de neconstitutionalitate, potrivit Administratiei Prezidentiale.

Presedintele Iohannis precizeaza ca abrogarea suspendarii raportului de serviciu al functionarului public ca urmare a trimiterii in judecata incalca dispozitiile art. 1 alin. (3) si (4), art. 16 alin. (1) si art. 54 alin. (2) din Constitutie.

"In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a retinut ca sanctiunea prevazuta de art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr.188/1999, cea a suspendarii de drept a raportului de serviciu al functionarului public trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura celor prevazute la art. 54 lit. h), are ca finalitate protejarea autoritatii sau a institutiei publice fata de pericolul continuarii activitatii ilicite si al extinderii consecintelor periculoase ale faptei penale savarsite de catre functionarul public", arata seful statului.

El sustine ca, tinand cont de natura administrativa a acestei masuri, 'nu se pune problema nerespectarii prezumtiei de nevinovatie, care va trebui insa respectata pe tot parcursul desfasurarii intregului proces penal pornit impotriva respectivului functionar public, pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare'.

"Aceasta sanctiune este una temporara si urmareste un scop legitim, fiind in concordanta cu exigentele constitutionale. Functionarul public al carui raport de serviciu a fost suspendat isi reia activitatea in conformitate cu art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, in cazul in care s-a dispus clasarea sau renuntarea la urmarirea penala ori achitarea sau renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplicarii pedepsei, precum si in cazul incetarii procesului penal. De asemenea, respectivului functionar public ii vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare. Prin raportare la scopul legitim avut in vedere de legiuitor, masura este justificata de necesitatea asigurarii autoritatii si integritatii functiei publice. Masura suspendarii raportului de serviciu vizeaza doar infractiuni de o anumita gravitate: infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, infractiuni de coruptie si de serviciu, infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei, infractiuni de fals ori situatia unei infractiuni savarsite cu intentie care ar face persoana ce detine functia publica incompatibila cu exercitarea respectivei functii publice", mentioneaza Iohannis.

Seful statului arata ca, avand in vedere ca functia publica implica ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica, standardele privind integritatea si deontologia functionarului public trebuie sa fie astfel stabilite incat faptele penale savarsite de acesta in timpul ocuparii unei functii publice sa nu se rasfranga asupra institutiei publice.

"Aceste standarde privind integritatea si deontologia profesionala se mentin atat in situatia in care exista o condamnare definitiva a acestuia de catre instanta de judecata, fiind inlaturata prezumtia de nevinovatie, cat si in situatia in care functionarul public este trimis in judecata pentru infractiuni de o gravitate deosebita, in acest ultim caz nefiind inlaturata prezumtia de nevinovatie", indica Iohannis.

El subliniaza ca cele doua situatii diferite reclama solutii juridice diferite pentru protejarea aceleiasi valori sociale.

"Atunci cand intervine condamnarea penala, deci o certitudine a comiterii infractiunii, este inlaturata prezumtia de nevinovatie si raportul de serviciu inceteaza de drept. Atunci cand intervine trimiterea in judecata, deci exista o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea unor infractiuni, nu este inlaturata prezumtia de nevinovatie, dar nu se poate retine ca autoritatea si integritatea functiei publice nu sunt afectate, motiv pentru care legiuitorul a instituit regula conform careia se suspenda de drept raportul de serviciu pentru functionarul urmarit penal", spune seful statului.

Presedintele Iohannis mentioneaza ca, referitor la suspendarea din functie a functionarilor publici ca urmare a trimiterii in judecata pentru savarsirea anumitor infractiuni, Curtea Constitutionala a retinut ca prin Decizia de inadmisibilitate din 22 noiembrie 2011, pronuntata in Cauza Tehanciuc impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a observat ca autoritatea publica ce dispune masura suspendarii din functie nu pretinde ca reclamantul a comis vreun act ilegal si nimic din decizia sa nu indica vreo apreciere sau antepronuntare a vinovatiei reclamantului cu privire la acuzatiile penale aduse impotriva acestuia.

"Intr-adevar, suspendarea sa este obligatorie si automata potrivit Legii nr. 188/1999, insa nimic din aceasta lege nu arata ca scopul masurii de suspendare este punitiv, ci mai degraba de precautie si provizoriu, in masura in care priveste apararea interesului public, prin suspendarea din functie a unei persoane acuzate de comiterea unei infractiuni de serviciu, si, astfel, de prevenire a altor posibile acte similare sau consecinte ale unor asemenea acte", se arata in sesizarea de neconstitutionalitate.

Seful statului precizeaza ca elementul comun care conduce la protejarea autoritatii si integritatii functiei publice este faptul ca functionarul public condamnat definitiv sau trimis in judecata nu mai desfasoara efectiv atributiile de serviciu, fie cu caracter definitiv (in cazul certitudinii comiterii unor infractiuni), fie cu caracter temporar (numai pe perioada in care a existat suspiciunea comiterii unor infractiuni).

Cu privire la integritatea in functia publica, presedintele Iohannis arata ca CCR a dezvoltat o ampla jurisprudenta, aratand ca exercitarea functiilor si demnitatilor publice trebuie sa se realizeze in coordonatele statului de drept: "Statul de drept presupune, pe de o parte, capacitatea acestuia de a asigura cetatenilor servicii publice de calitate si de a crea premisele pentru increderea cetatenilor in institutiile si autoritatile publice. Aceasta presupune obligatia statului de a impune standarde etice si profesionale in special celor chemati sa indeplineasca activitati ori servicii de interes public si, cu atat mai mult, celor care infaptuiesc acte de autoritate publica, adica pentru acei agenti publici sau privati care sunt investiti si au abilitarea de a invoca autoritatea statului in indeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator sa creeze toate premisele — iar cadrul legislativ este una dintre ele — pentru indeplinirea functiilor statului de catre profesionisti care indeplinesc criterii profesionale si de probitate morala".

Astfel, seful statului subliniaza ca abrogarea unor dispozitii din legea supusa controlului de constitutionalitate determina diminuarea standardelor de integritate cu privire la exercitarea unei functii publice si afecteaza profund increderea cetatenilor in institutii.

El mentioneaza ca pentru protejarea integritatii si prestigiului functiei publice investite cu autoritate de stat, legiuitorul a prevazut suspendarea din functie la momentul trimiterii in judecata sau al arestului preventiv, pentru: membrii Guvernului; alesii locali; salariati; judecatori si procurori; judecatorii constitutionali; notarii publici; practicienii in insolventa; personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti, aratand ca aceste considerente sunt valabile si in cazul functionarilor publici, sanctiunea administrativa a suspendarii de drept a raportului de serviciu fiind una care intareste efectul disuasiv al protejarii integritatii in functia publica si a increderii cetatenilor in persoanele care sunt investite cu autoritate de stat.

Citeste si:

"Din categoria persoanelor amintite anterior carora le sunt incredintate functii publice, in sensul art. 54 alin. (2) din Constitutie, instituirea unui privilegiu cu privire la abrogarea cazului de suspendare a raportului de serviciu la trimiterea in judecata pentru functionarii publici trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational, asa cum s-a afirmat si in jurisprudenta Curtii Constitutionale. (...) Astfel, aceasta masura 'are ca finalitate protejarea autoritatii sau a institutiei publice fata de pericolul continuarii activitatii ilicite si al extinderii consecintelor periculoase ale faptei penale savarsite de catre functionarul public'. (...). Acest lucru este valabil in toate cazurile exemplificate, unde valorile protejate sunt integritatea si prestigiul functiei publice, iar obiectivele unui stat de drept sunt cele de a asigura cetatenilor servicii publice de calitate si de a crea premisele pentru increderea cetatenilor in institutiile si autoritatile publice. De aceea, apreciem ca instituirea unui astfel de privilegiu pentru functionarii publici in cadrul Legii nr. 188/1999 nu este unul justificat obiectiv si rational, incalcandu-se prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie", spune Iohannis.

Seful statului precizeaza si ca o prevedere care elimina sanctiunea suspendarii raportului de serviciu al unui functionar public trimis in judecata pentru infractiuni de o anumita gravitate este de natura sa aduca atingere standardelor etice si profesionale necesare pentru persoanele investite cu autoritate a statului, ceea ce incalca Legea fundamentala.

"Se poate observa o contradictie evidenta intre cerintele de probitate pentru ocuparea unei functii publice, conditii stabilite de art. 54 din Legea nr. 188/1999 si modificarea legislativa propusa, care permite mentinerea raportului de serviciu la trimiterea in judecata a functionarilor publici pentru savarsirea unor infractiuni de o anumita gravitate. In plus, prin art. II alin. (1) din legea dedusa controlului de constitutionalitate, functionarilor publici aflati in situatiile prevazute la art. 94 si art. 95 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, li se aplica dispozitiile existente pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cu exceptia celor care au fost suspendati in baza art. 94 alin. (1) lit. m), care isi reiau raportul de serviciu la 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, daca de la data dispunerii masurii si pana la expirarea celor 30 de zile nu au fost supusi unor masuri privative de libertate", subliniaza Iohannis.

El indica si faptul ca incriminarea faptelor in legatura cu serviciul si a faptelor de coruptie sunt consecinte ale protectiei penale acordate unor valori sociale deosebit de importante.

"In cazul de fata, sanctiunea suspendarii raportului de serviciu face parte din mecanismele necesare in vederea realizarii acestei protectii, iar optiunea legiuitorului de eliminare a acestei sanctiuni administrative aduce atingere in mod direct respectivei protectii si restrange aplicarea cadrului de integritate pentru cei carora le este incredintata o functie publica. Slabirea efectului disuasiv al masurilor de protectie a increderii cetatenilor in functia publica reprezinta o incalcare a art. 54 alin. (2) din Constitutia Romaniei", spune Iohannis.

Seful statului mentioneaza si ca introducerea posibilitatii de delegare a competentei de organizare a concursului pentru ocuparea functiilor publice prin ordin al presedintelui ANFP incalca legea fundamentala.

"Functionarii publici sunt investiti cu exercitiul autoritatii publice, iar raportul de serviciu al acestora ia nastere, se executa si se stinge in conditiile Legii nr. 188/1999, lege cu caracter organic. Tocmai de aceea, dispozitiile referitoare la organizarea concursului de recrutare se refera in mod intrinsec la statutul functionarului public. Asa cum s-a retinut in jurisprudenta Curtii Constitutionale, 'aspectele esentiale ale ocuparii posturilor functionarilor publici trebuie reglementate prin lege organica'", arata Iohannis.

Seful statului precizeaza ca prin solutia legislativa se ajunge la situatia ca un aspect esential care vizeaza raportul de serviciu, reglementat de legea organica, sa fie delegat printr-un act administrativ.

"Pe de o parte, prevederile punctului 14 din legea supusa controlului contravin art. 1 alin. (4) din Constitutie referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat intrucat instituie posibilitatea ca presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici sa aprecieze cu privire la eliminarea competentei legale a ANFP de a organiza conform procedurii legale concursurile de recrutare. Pe de alta parte, prevederile aceluiasi punct contravin si art. 1 alin. (5) din Constitutie, in componenta sa referitoare la incertitudinea si impredictibilitatea aplicarii legii, intrucat, atunci cand apreciaza necesitatea delegarii competentelor legale ale ANFP catre autoritati si institutii publice, legea nu prevede si procedura de urmat in acest caz specific", arata presedintele Iohannis.

De asemenea, el mentioneaza ca transformarea unei functii de nivel inferior pentru a corespunde studiilor si/sau vechimii functionarului public de conducere incalca legea fundamentala.

"Conform art. I pct. 27 din legea supusa controlului Curtii Constitutionale — art. 99 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 — functionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei functii publice vacante de nivel inferior, chiar si atunci cand functia vacanta de nivel inferior este o functie publica de executie si nu corespunde studiilor si/sau vechimii in specialitatea functionarului public de conducere. In acest caz, functia publica de executie de nivel inferior va fi transformata intr-o functie publica corespunzatoare, daca transformarea nu afecteaza structura organizatorica aprobata. In comparatie cu persoanele care indeplinesc conditiile de studii si vechime pentru ocuparea functiei publice vacante, acordarea prioritatii la ocuparea respectivei functii unui functionar public de conducere, chiar in situatia in care acesta nu indeplineste conditiile de studii si vechime, reprezinta un privilegiu nejustificat rational si obiectiv. Conform jurisprudentei Curtii Constitutionale, deosebirea de tratament pentru situatiile in care se afla anumite categorii de persoane 'trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rationa'", arata Iohannis.

El adauga faptul ca in prezent art. 99 din Legea nr. 188/1999 prevede si alte optiuni pentru functionarul public eliberat din functie precum: punerea la dispozitie a functiilor publice vacante disponibile in cazul motivelor neimputabile functionarului sau transferul acestuia in interes de serviciu sau la cerere pe o alta functie vacanta pentru care functionarul corespunde cerintelor de studii si vechime.

"Prin raportare la argumentele de mai sus apreciem ca aceasta deosebire de tratament nu este justificata, iar privilegiul creat pentru functionarii publici de conducere nu corespunde unui criteriu obiectiv si rational, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie", conchide Iohannis.

Pe 14 noiembrie, Camera Deputatilor a adoptat proiectul de modificare a Legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, mentinand abrogarea prevederii potrivit careia functionarii publici sunt suspendati din functie in cazul in care sunt trimisi in judecata pentru infractiuni, inclusiv de coruptie si de serviciu.

Camera Deputatilor a respins, astfel, obiectiile presedintelui Klaus Iohannis, continute in cererea de reexaminare asupra acestui proiect adoptat initial de Parlament in iunie 2016.