Procurorii vor fi obligati sa inchida „numeroase dosare” daca redefinirea abuzului in serviciu intra in vigoare in forma propusa luni de ministrul Justitiei prin faptul ca este restrans „extrem de mult” domeniul de aplicare a infractiunii, sustine DNA, care doreste sa traga un semnal de alarma. Astfel, s-ar putea ajunge la „dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt in prezent sanctionate de legea penala”. In plus, procurorii anticoruptie mai spun ca forma propusa nu respecta anumite cerinte constitutionale, scrie Ziare.com.

Procurorii DNA arata ca, daca s-ar modifica definitia infractiunii de abuz in serviciu, potrivit propunerii facute de ministrul Justitiei, Tudorel Toader, mai multe dosare vor fi inchise ca urmare a intervenirii prescriptiei si s-ar dezincrimina mai multe categorii largi de fapte.

Procurorii DNA au realizat o evaluare a impactului pe care aceasta modificare il va avea asupra investigatiilor penale, in situatia in care va intra in vigoare.

Cum este definit abuzul in serviciu in prezent: „Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos ( adica indeplineste prin incalcarea legii - conf. Deciziei 405/2016 a CCR) si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.

Cum vrea Tudorel Toader sa fie definit abuzul in serviciu: „Fapta functionarului public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, care refuza sa indeplineasca un act sau il indeplineste prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, ordonanta de urgenta sau ordonanta de guvern, in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial si prin aceasta cauzeaza o paguba, certa si efectiva, mai mare decat echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vatamare constatata in mod definitiv prin act al organului competent, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani sau cu amenda”.

Citeste si:
DNA: Dosar penal privind modul în care au fost achiziționate...
DNA: Dosar penal privind...

Comunicatul DNA:

"Avand in vedere propunerea formulata de Ministerul Justitiei pentru modificarea art. 297 din Codul penal privind infractiunea de abuz in serviciu, procurorii din cadrul DNA au realizat o evaluare a impactului pe care aceasta modificare le va avea asupra investigatiilor penale, in situatia in care va intra in vigoare.

Adoptarea propunerii formulate de Ministerul Justitiei ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt in prezent sanctionate de legea penala si care aduc o atingere semnificativa valorilor sociale ocrotite de lege.

Consecinta ar fi aceea ca procurorii vor fi obligati sa inchida numeroase dosare ca urmare a intervenirii prescriptiei.

Astfel, infractiunea de abuz in serviciu ar urma sa fie definita ca "fapta functionarului public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, care refuza sa indeplineasca un act sau il indeplineste prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, ordonanta de urgenta sau ordonanta de guvern, in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial si prin aceasta cauzeaza o paguba, certa si efectiva, mai mare decat echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vatamare constatata in mod definitiv prin act al organului competent, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani sau cu amenda".

Citeste si:
O nouă alertă alimentară: mai multe înghețate Milka, contaminate cu...
Lista produselor retrase de...

In prezent infractiunea de abuz in serviciu este definite drept "fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos (adica indeplineste prin incalcarea legii - conf. Deciziei 405/2016 a CCR) si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica".

Din analiza facuta la nivelul DNA au rezultat urmatoarele:

a) Impunerea conditiei ca fapta sa fie savarsita in scopul obtinerii unui folos de catre functionarul public sau de o persoana apropiata acestuia restrange extrem de mult domeniul de aplicare a infractiunii.

Spre exemplu, in cursul anului 2017, Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea in judecata a unor inculpati pentru savarsirea a 215 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice.

Citeste si:
Mihai Chirica a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu
Primarul Iașului, Mihai...

Din analiza preliminara a acestor cauze, realizata pana in acest moment, nu a fost identificat niciun dosar in care autorul sa fi urmarit obtinerea unui folos personal, astfel incat includerea conditiei suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de solutii de achitare in toate dosarele cu care a fost sesizata instanta pentru savarsirea acestei infractiuni, inclusiv in situatiile unde s-au dispus deja condamnari definitive. Similar, vor fi adoptate solutii de clasare in dosarele aflate pe rolul organelor de urmarire penala avand ca obiect infractiuni de abuz in serviciu.

Astfel, indiferent de gravitatea incalcarii legii sau de cuantumul prejudiciului, faptele functionarilor publici nu vor mai atrage raspunderea penala.

Spre exemplu, fapta functionarului public care atribuie in mod nelegal unui prieten sau unui coleg de partid un contract de achizitie publica supraevaluat ori dispune restituirea nelegala a unui imobil nu va mai fi incriminata, chiar daca functionarul actioneaza cu intentia de a incalca legea si chiar daca aceste fapte pot produce consecinte de zeci sau sute de milioane de euro bugetului, asa cum exista numeroase exemple in practica judiciara.

Consideram ca o asemenea modificare nu este oportuna, avand in vedere nevoia de a proteja in mod eficient valori sociale importante, precum integritatea patrimoniului public care poate fi afectat de actele functionarilor publici cu incalcarea legii.

O modificare de asemenea importanta, care rastoarna viziunea constanta a Codului penal cu privire la raspunderea functionarilor publici si care nu corespunde vreunei observatii a Curtii

Constitutionale, ar trebui sa fie rezultatul unei dezbateri ample in societate, in urma unei analize atente a tuturor consecintelor posibile.

b) Cerinta ca prejudiciul sa fi fost constatat in mod definitiv prin act al organului competent restrange si mai mult sfera potentiala de aplicare a infractiunii si incalca mai multe prevederi constitutionale.

Prin introducerea unei asemenea conditii in continutul infractiunii se creeaza premisele ca efectuarea actului de justitie sa poata fi impiedicata de catre persoane din afara sistemului judiciar. Spre exemplu, daca organul de urmarire penala este sesizat ca un ministru a savarsit o fapta de abuz in serviciu, trimiterea in judecata ar fi conditionata de existenta unui act constatator al prejudiciului intocmit de un organ care se poate afla in subordinea sau sub influenta acestui ministru.

Singurul organ competent sa constate elemente de fapt care intra in continutul unei infractiuni este instanta de judecata. Numai judecatorul, analizand probele administrate si facand aplicarea legii, poate stabili in mod definitiv daca o anumita fapta a produs sau nu un prejudiciu, iar acest rationament nu poate fi conditionat de existenta unui act administrativ anterior hotararii judecatoresti.

Prevederea este contrara dispozitiilor art. 124 alin. 3 din Constitutie, care prevad ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Daca legea sanctioneaza o anumita fapta, decizia judecatorului nu poate depinde de manifestarea de vointa a unui organ administrativ.

De asemenea, textul propus nu respecta cerintele constitutionale de previzibilitate a legii, in conditiile in care nu indica organele care ar avea competenta sa constate existenta prejudiciilor.

c) Reducerea limitelor de pedeapsa prevazute pentru infractiune va avea ca efect reducerea semnificativa a termenelor de prescriptie a raspunderii penale, de la 8 ani la 5 ani.

In conditiile in care aceste fapte sunt in mod uzual descoperite la mult timp dupa savarsirea lor, de obicei dupa schimbarea conducerii institutiilor publice, iar probatoriul administrat pentru dovedirea infractiunii de abuz in serviciu este deosebit de complex, vor exista numeroase situatii in care tragerea la raspundere penala va fi impiedicata ca urmare a intervenirii prescriptiei, atat in cauze aflate in curs de urmarire penala, cat si pe rolul instantelor, urmand sa se inregistreze numeroase solutii de clasare si incetare a procesului penal.

Prezenta evaluare a fost transmisa la data de 2 iulie 2018 catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie."
Cel mai mare dusman al Romaniei

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri