In situatia in care parlamentul voteaza forma adoptata de Comisia Iordache a infractiunii de abuz in serviciu, majoritatea dosarelor sunt in pericol de a fi inchise. Conditia esentiala pentru ca abuzul in serviciu sa fie infractiune este ca autorul sa fi obtinut pentru sine, sot, o ruda sau un afin pana la gradul al II-lea inclusiv un folos patrimonial.
Vezi mai jos cine scapa dupa redefinirea abuzului in serviciu
Noua formulare a abuzului in serviciu scade limitele pedepselor si, implicit, a termenului de prescriptie, elimina pedeapsa complementara de interzicere a dreptului de a ocupa o functie publica, iar fapta trebuie comisa in timpul orelor de program pentru a fi considerata infractiune.
Comisia a dezincriminat total infractiunea de neglijenta in serviciu si a modificat infractiunile de dare de mita si cumparare de influenta. De asemenea, au fost dezincriminate partial infractiunile de marturie mincinoasa si favorizare a infractorului prin adoptarea unor prevederi din OUG 13.
A fost modificata definitia grupului infractional organizat. Pentru a fi considerat astfel, acest tip de grupare trebuie sa se constituie in ”scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului. Prin infractiune grava se intelege oricare dintre infractiunile prevazute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedura Penala, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare”.
Citeste si:
A fost adoptat un amendament PSD – ALDE care prevede ca, daca cei acuzati de abuz in serviciu si de alte infractiuni de coruptie achita integral prejudiciul, limitele pedepsei se injumatatesc. Prevederea se aplica tuturor persoanelor care au comis impreuna infractiunea, indiferent daca plata a fost efectuata doar de unul sau o parte dintre acestia.
A fost dezincriminata total neglijenta in serviciu. Articolul 298 din Codul penal, care prevedea o pedeapsa cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani pentru aceasta infractiune, a fost abrogat.
De asemenea, comisia a aprobat amendamentul PSD (scris de Eugen Nicolicea). Noua formulare dezincrimineaza partial abuzul in serviciu, scade limitele pedepselor si, implicit, a termenului de prescriptie. De asemenea, este eliminata pedeapsa complementara de interzicere a dreptului de a ocupa o functie publica pentru cel gasit vinovat de aceasta infractiune. Mai mult, fapta trebuie comisa in timpul orelor de program pentru a fi considerata infractiune. Amendamentul a fost adoptat cu 13 voturi ”pentru”.
Citeste si:
“Fapta functionarului public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, Ordonante de guvern sau Ordonante de urgenta, care refuza sa indeplineasca un act sau il indeplineste prin incalcarea atributiilor astfel reglementate, a unor dispozitii exprese dintr-o lege, Ordonanta de urgenta sau Ordonanta de guvern, in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afini pana la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit si prin acesta cauzeaza o paguba certa si efectiva mai mare decat echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amenda.”
Cine scapa dupa redefinirea abuzului in serviciu. Scurt inventar al numelor mari: Liviu Dragnea, Sevil Shhaideh, Cristian Popescu Piedone, Nicolae Robu, Nicusor Constantinescu si lista e lunga
In majoritatea dosarelor aflate in instanta sau in urmarire penala, folosul patrimonial este in beneficiul altei persoane. G4media.ro va prezinta o parte dintre dosarele in pericol.
Citeste si:
Liviu Dragnea, in dosarul angajarilor fictive. In dosarul angajarilor fictive si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman, dosar in care a primit deja o condamnare de 3 ani si 6 luni, Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, in forma continuata. Mai exact, in perioada iulie 2006 – decembrie 2012, suspectul Dragnea Nicolae Liviu, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, respectiv de presedinte al organizatiei judetene a unui partid politic, cu intentie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman sa isi incalce atributiile de serviciu prin mentinerea in functie si implicit plata drepturilor salariale pentru doua angajate ale aceleiasi institutii. Cele doua angajate fictive, beneficiare ale drepturilor salariale nelegale, nu sunt rude pana la gradul al doilea cu Liviu Dragnea.
Citeste si:
Sevil Shhaideh, in dosarul Belina. Mana dreapta a lui Liviu Dragnea pe vremea cand conducea Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Shhaideh a fost trimisa in judecata saptamana trecuta pentru “abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinte deosebit de grave.” Mai exact, procurorii DNA spuneau ca “in anul 2013, prin actiunea concertata a unor persoane cu functii publice, parti din Insula Belina si Bratul Pavel (cu suprafata de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate in albia minora a Dunarii, au trecut ilegal din proprietatea statului in proprietatea judetului Teleorman si in administrarea Consiliului Judetean Teleorman, pentru ca, doar la cateva zile, sa fie inchiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptata H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost incalcate o serie de dispozitii legale.”
Citeste si:
Beneficiarul final al abuzului in serviciu ar fi fost, conform DNA “o firma privata si o persoana fizica” care ar fi putu sa incheie trei contracte de inchiriere avand ca obiect parti din insula Belina si bratul Pavel, pe 10 ani, fara organizarea unei licitatii. Sevil Shhaideh nu a avut niciun avantaj patrimonial, ea sau o ruda de pana la gradul al doilea, in urma abuzului comis.
Popescu Cristian Victor Piedone, in dosarul Colectiv. La 6 noiembrie 2015, POPESCU CRISTIAN VICTOR PIEDONE, la data faptelor primar al Sectorului 4 Bucuresti era pus sub acuzare pentru comiterea infractiunilor de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit si fals intelectual.
Procurorii DNA sustineau ca: “in calitate de functionar public – primar al sectorului 4 Bucuresti, suspectul Popescu Cristian Victor Piedone si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu, constand in incalcarea dispozitiilor legale privind apararea impotriva incendiilor, prevazute in Legea nr. 307/12.07.2006, H.G.R. 1739/06.12.2006 si Ordinul M.A.I. nr. 3/2011, prin aceea ca a emis acordul de functionare nr. 3909/14.01.2015 si autorizatia de functionare cu nr. 369/14.01.2015 necesare desfasurarii activitatii de catre S.C. COLECTIV CLUB S.R.L., la punctul de lucru din strada Tabacarilor nr. 7, sector 4 Bucuresti. Prin aceasta, a cauzat vatamarea drepturilor si intereselor legitime ale unor persoane fizice si ale Primariei Sectorului 4 Bucuresti, in urma carora reprezentantii S.C. COLECTIV CLUB S.R.L., care au putut desfasura activitati de alimentatie publica, au obtinut un folos necuvenit in cuantum de 62.298 lei.”
Citeste si:
Nici Popescu Piedone nu a obtinut vreun beneficiu material pentru el sau familie.
Vezi aici lista completa
Sursa foto: Agerpres Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
