CCR a decis miercuri, cu majoritate de voturi, sa o demita pe sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, desi CSM si Presedintele Romaniei au dat aviz negativ acestei initiative pornite de Tudorel Toader, ministrul Justitiei. Toader, prezent la dezbaterile din 10 mai, a spus ca "am adus argumente de natura juridica si manageriala, presedintele a adus argumente privind lipsa de oportunitate". Reamintim ca acele argumente au fost demontate de specialisti in Drept.
Ca urmare a deciziei CCR, Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al DNA, fiind constatata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala generat de refuzul sefului statului de a da curs propunerii de revocare.
"Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat: 1 - Constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre ministrul Justitiei si presedintele Romaniei, generat de refuzul presedintelui Romaniei de a da curs propunerii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kovesi. 2 - Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kovesi", se precizeaza in comunicat.
Citeste si:
Duelul Toader-Iohannis. Cum s-a desfasurat ziua audierilor
Tudorel Toader a citit articole din Constitutie si legea 303, care i-ar permite sa ia decizii precum revocarea procurorului sef. "Presedintele Romaniei nu are nicio autoritate asupra procurorilor conferita de Constitutie, nu are instrumente de evaluare", a mai spus Toader. Totodata, el a subliniat ca ministrul justitiei are "un rol major" constitutional in privinta procurorilor, mai spune Tudorel Toader, mentionand decizii anterioare ale CCR pe acest subiect.
In replica, Simina Tanasescu, delegata Presedintiei, a prezentat pozitia lui Klaus Iohannis, aratand cateva decizii anterioare ale CCR, printre care 108/2014, care arata ca neindeplinirea unei obligatii legale nu genereaza neaparat un aspect de natura constitutionala, ci una de legalitate.
Citeste si:
"In prezenta speta, ministrul Justitiei nu poate fi subiect al unui conflict de natura constitutionala, cererea se refera la un raport care nu exista, intre presedinte si ministru. Sesizarea nu vizeaza un conflict, ci exercitarea unor competente legale, pe care autoritatile si le-au exercitat", mai spune consilierul prezidential.
Atributiile celor trei autoritati au fost exercitate potrivit legii, mai spune Simina Tanasescu: a existat o propunere din partea ministrului, un aviz din partea CSM si o decizie din partea presedintelui. "Nu este aplicabila asemanarea fortata cu revocarea ministrilor", subliniaza Simina Tanasescu, care mai spune ca "nu e vorba despre niciun drept de veto, ci de luarea unei decizii".
Magistrat asistent, un apropiat de-ai lui Tudorel Toader
Magistrat asistent la CCR a fost si Karoly Benke, cel care l-a avut conducator de doctorat pe ministrul Justitiei Tudorel Toader si referent pe Valer Dorneanu, actual presedinte CCR. Benke a redactat si motivarea la Statutul magistratilor in care la punctul 165 a strecurat un paragraf potrivit caruia ministrul Justitiei are un rol central in numirea si revocarea procurorilor sefi, iar presedintele nu are un drept de veto nelimitat si are aceasta atributie mai mult pentru a da solemnitate procedurii.
Citeste si:
Kovesi s-a aparat anterior spunand ca justitia este "sub un asalt" de mai mult de un an, iar cei care ataca sunt oameni cu resurse care doresc sa decredibilizeze actul de justitie.
"Pentru ce suntem atacati? Pentru ca ne-am facut treaba, pentru ca am dovedit fapte de coruptie, pentru acest lucru suntem atacati. Justitia este sub un asalt (...) de peste un an de zile. Daca ne uitam cine ataca, vedem inculpati condamnati, inculpati trimisi in judecata. (...) Oameni care au bani, care au resurse, oameni care au posibilitati si care doresc sa decredibilizeze actul de justitie, sa decredibilizeze ceea ce s-a facut in mod corect in ultimii ani, sa duca in derizoriu faptele de coruptie", a mai spus Kovesi.
Atat Presedintele tarii cat si Consiliul Superior al Magistraturii s-au OPUS vehement si argumentat demiterii Laurei Codruta Kovesi. Aceasta a deranjat coruptii/infractorii si pe cei urmariti penal, intrucat de-a lungul mandatului sau au avut loc cele mai multe arestari si anchete in lumea politica.
Laura Codruta Kovesi este apreciata, de asemenea, si de Comisia Europeana, insa toate aceste lucruri nu au stat in calea CCR care, similar altor institutii, a devenit instrumentul Partidului Social Democrat, partid condus de un condamnat penal, Liviu Dragnea.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
