Liderul PSD susține că supraimpozitarea producătorilor de energie nu este bine implementată, astfel că suferă atât consumatorii, cât și bugetul. Însă experții avertizează că prea multă persiune asupra producătorilor riscă, pe termen lung, să accentueze criza energiei în România.
”Această liberalizare, să nu-i spun tâmpită, haotică, cum spune BNR, a dus de fapt la inventarea din nou a băieților destepți din energie”, a declarat liderul PSD, Marcel Ciolacu. El spune că din punctul de vedere al partidului pe care îl conduce, până la 1 septembrie ar trebui ca Ministrul Energiei să vină cu un act normativ pentru perioada următoare - prin care să modifice legislația privind energia și gazele.
”Jocuri subterane” în legea cu care PSD a fost de acord și în Guvern, și în Parlament
”A fost vândută energia cu 300, 400, anul trecut, iar astăzi, o cumpărăm cu toţii la un preţ de 3.000. Avem o supraimpozitare la producători, dar şi acolo cineva a strecurat în Ordonanţă să fie luat preţul mediu, astfel încât s-au încadrat sub 450, ca să fie această supraimpozitare şi chiar mi-aş dori ca primul-ministru să afle cine a strecurat acest preţ mediu în Ordonanţa trecută, să ştim şi noi cine, subteran, face jocurile în România pentru energie”, a declarat Ciolacu. El a cerut și o reglementare a prețului, cel puțin pentru consumatorii casnici.
Citeste si:
Liderul PSD se referă la modul în care se calculează supraimpozitarea energiei electrice tranzacționate la peste 450 lei/Mwh. Se face de fapt o medie între prețul spot (energia vândută de pe o zi pe alta) - care la ora actuală poate depăși 3.000 lei/Mwh - și prețul din contracte forward (unele încheiate înainte de criza energiei dar cu livrare acum) deci sub 450 lei/Mwh.
Cine a stabilit acest mod de calcul, care aparent dezavantajează statul? El a fost introdus în Ordonanța 27 din 18 martie 2022, dată de guvernul care este și acum la putere. În iunie, Ordonanța a fost aprobată – nu tacit, ci cu unele modificări – de Camera Deputaților condusă de Marcel Ciolacu. Evident, ea a fost votată și de parlamentarii PSD.
Riscurile supraimpozitării și plafonării
Însă propunerile de plafonare și supraimpozitare a producătorilor de energie sau de gaze riscă să ucidă găina cu ouă de aur, avertizează Eugenia Gușilov, directorul Romania Energy Center. ”Dacă plafonează, ei taie craca pe care noi stăm și practic distrug ieșirea noastră din criză. Pentru că plafonând Romgaz, de pildă, va fi în situația în care va spune că nu are bani ca să poate să înceapă dezvoltarea de la Caragele în ianuarie, ci o va mai amâna”.
Citeste si:
Practic, afirmă expertul în energie, așteptăm soluții de la aceste companii de stat ca Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica - dar dacă le decapitalizăm, le lăsăm fără bani de investiții. ”Dar ele cum să să lucreze la soluție, dacă noi venim și plafonăm prețul sau, chiar și fără plafonare, avem suprataxare?”, spune Eugenia Gușilov. Or politicienii discută tot mai insistent atât despre o modificare a modului de calcul al supraimpozitării, cât și despre ideea ca Petrom și Romgaz să fie obligate să vândă gazele românești la preț plafonat pentru consumatorii casnici.
De pildă, Romgaz a dat statului, doar în semestrul 1, 3,67 miliarde de lei din supraimpozitare, iar Nuclearelectrica, peste 585 de milioane de lei. Deși companiile din domeniu au avut un profit net considerabil, rata profitului nu a crescut neapărat. Astfel, Romgaz a avut o rată a profitului net de 23% în semestrul 1 al lui 2022, față de 33% în semestrul 1 al lui 2021, înainte de declanșarea crizei energiei.
Citeste si:
Citiți și Cum se vede creșterea facturilor în profitul companiilor de energie
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
