Update 16:09 - MAE reacționează după articolul din Bloomberg.
Autorităţile române se află sub o presiune puternică din partea administraţiei preşedintelui american Donald Trump pentru a garanta continuarea nestingherită a campaniei electorale a lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidenţiale din luna mai, scrie publicaţia Blomberg, care îl califică pe Georgescu drept candidat de extremă dreapta.
În întâlniri private cu omologii români din ultimele zile, oficialii americani s-au concentrat aproape exclusiv pe vot, avertizându-i să nu blocheze campania lui Călin Georgescu, un susţinător al lui Trump care a denunţat NATO şi l-a lăudat pe preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit unor persoane familiare cu discuţiile şi care au dorit să-şi păstreze anonimatul, precizează Agerpres care citează Blomberg.
Insistenţa echipei Trump asupra crizei politice din România a fost scoasă la iveală de vicepreşedintele american JD Vance, care s-a folosit de un discurs important susţinut săptămâna trecută la Munchen pentru a contesta decizia României din decembrie de a anula scrutinul prezidenţial, după ce oficiali din domeniul securităţii au stabilit că intervenţia Rusiei a contribuit la propulsarea lui Georgescu spre o victorie uimitoare în primul tur, pe 24 noiembrie, adaugă publicaţia.
Oficialii de la Bucureşti au fost prinşi cu garda jos de tirada de vineri a lui Vance la Conferinţa de Securitate de la Munchen, în care acesta i-a condamnat pe liderii europeni pentru marginalizarea grupurilor de dreapta, şi au fost derutaţi de insistenţele SUA cu privire la Georgescu, a spus unul dintre oficiali.
Update ora 16:09 - MAE reacționează după articolul din Bloomberg
Ministerul Afacerilor Externe precizează că nu au existat niciun fel de discuții în interacțiuni bilaterale cu oficiali ai administrației SUA sau „intervenții în raport cu un candidat sau procesul electoral din România”, scrie Digi24. Reacția MAE vine în contextul în care agenția americană Bloomberg a dezvăluit, citând surse, că administrația Donald Trump face presiuni asupra României să nu blocheze participarea lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale de pe 4 mai.
„Am auzit mesajele publice ale unor reprezentanți ai Administrației SUA la Conferința de Securitate de la München și în postări din social media. Dincolo de aceste exprimări generale, în interacțiunile bilaterale cu oficiali ai Administrației SUA nu au existat niciun fel de discuții sau intervenții în raport cu un candidat sau procesul electoral din România. România și Europa rămân angajate ferm față de democrație și libertatea de exprimare. O UE coerentă, o NATO mai puternică și un parteneriat transatlantic cât mai solid posibil sunt în interes comun”, transmite MAE, într-un comunicat de presă, în care face referire și la declarațiile recente ale lui J.D. Vance.
Anularea alegerilor prezidențiale din România a dat curaj liderilor de extremă dreapta din Europa
Efectele victoriei neaşteptate a lui Georgescu şi decizia instanţei de a anula alegerile au devenit un prilej de unire pentru extrema dreaptă din Europa, notează publicaţia. În timp ce autorităţile române se pregătesc pentru repetarea alegerilor în mai, vicepreşedintele american a invocat această decizie ca un exemplu în care puterea mainstream suprimă ascensiunea politică a grupurilor populiste.
Bloomberg mai scrie că au avut loc schimburi între ministrul de externe român Emil Hurezeanu şi Keith Kellogg şi Richard Grenell, trimişii lui Trump la conferinţa de la Munchen. Ministrul economiei, Bogdan Ivan, s-a întâlnit cu Vance la un summit privind inteligenţa artificială la Paris, la începutul acestei luni.
Dincolo de aceste întâlniri şi alte puncte de contact, guvernul de la Bucureşti s-a străduit să deschidă un canal susţinut de comunicare cu administraţia Trump, prin care ar putea atenua îngrijorările cu privire la vot, a spus persoana citată. Casa Albă a trimis solicitarea Bloomberg de a face comentarii către Departamentul de Stat al SUA, care a refuzat să comenteze oficial.
Georgescu, un fost inginer agricol în vârstă de 62 de ani, era cotat sub 10% în sondaje când o campanie pe reţelele de socializare care a prezentat videouri pe TikTok de înaltă calitate l-a ajutat să obţină o victorie şocantă în primul tur de scrutin în noiembrie, reaminteşte Bloomberg. Dar rezultatul a fost anulat printr-o decizie a instanţei, care a invocat constatări că respectiva campanie digitală a beneficiat de sprijin extern.
Sondaj alegeri prezidențiale 2025: Călin Georgescu, favorit în curs pentru Cotroceni
Georgescu rămâne favorit şi înaintea scrutinului reluat din mai - şi a fost impulsionat de criticile sale stridente la adresa anulării ca fiind o "lovitură de stat" susţinută de Bruxelles. Pe măsură ce se amplifică speculaţiile cu privire la posibilitatea ca lui Georgescu să i se interzică să candideze, sondajele arată că un număr semnificativ de români privesc într-un mod negativ decizia instanţei, mai scrie Bloomberg.
Vance, al cărui discurs de la Munchen abia dacă a menţionat securitatea europeană sau războiul din Ucraina, a spus că decizia instanţei s-a bazat pe informaţii "subţiri" - şi a atacat stabilitatea instituţiilor democratice din România.
"Dacă democraţia voastră poate fi distrusă cu câteva mii de dolari sub formă de reclame dintr-o ţară străină, atunci din start nu era foarte puternică", a spus vicepreşedintele SUA vineri.
Premierul Marcel Ciolacu, care a declarat că România s-a angajat să organizeze "alegeri libere şi corecte", a cerut preşedintelui interimar al României, Ilie Bolojan, să convoace o reuniune a celui mai înalt organism de securitate al ţării pentru a discuta despre discurs şi despre alegeri.
România, ţară la Marea Neagră care împarte cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre toate statele membre ale Uniunii Europene şi a fost un susţinător ferm al eforturilor occidentale de a sprijini Kievul, se luptă să se adapteze la turnura adusă de Trump, adaugă publicaţia citată.
Ca şi în cazul colegilor din UE, oficialii guvernamentali de la Bucureşti se tem că manevrele agresive de la Washington şi amestecul direct în procesul electoral ar putea duce la ruperea relaţiilor cu un aliat crucial, a spus unul dintre oficiali. România găzduieşte mii de militari la o bază NATO poziţionată pentru a proteja flancul estic al Europei.
La o zi după discursul lui Vance, cancelarul german Olaf Scholz a condamnat deschiderea vicepreşedintelui SUA către extrema dreaptă din Germania ca o intervenţie directă, înaintea alegerilor germane de la 23 februarie. După discursul său de la Munchen, vicepreşedintele american s-a întâlnit cu co-lidera partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, în capitala bavareză.
"Nu vom accepta străini care intervin în democraţia noastră, în alegerile noastre, în formarea democratică a opiniilor în favoarea acestui partid", a spus Scholz la aceeaşi conferinţă. "Asta nu se face - cu siguranţă nu între prieteni şi aliaţi", a adăugat el.
Elon Musk, aliatul miliardar al lui Trump, l-a susţinut şi el pe candidatul Călin Georgescu, reaminteşte Bloomberg. El a publicat marţi o postare pe platforma sa X în care citează o promisiune a lui Georgescu conform căreia va interzice organizaţiile legate de filantropul George Soros dacă va deveni preşedinte.
"România merită să fie suverană", a scris Musk, care a stârnit indignare pentru sprijinul deschis pentru diverse grupuri, inclusiv AfD din Germania.
Campania lui Georgescu şi reprezentanţii săi fac obiectul unei serii de investigaţii, după ce candidatul a spus că nu a primit finanţare pentru campania sa prezidenţială. Orice decizie privind valabilitatea candidaturii sale ar urma să fie luată de biroul electoral şi de o instanţă care să evalueze dacă îndeplineşte criteriile pentru a candida.
Dar sistemul judiciar, care este înţesat de numiţi din partidele politice consacrate, este privit de mulţi români ca fiind politizat şi corupt, notează Bloomberg.
Georgescu a valorificat frustrarea alegătorilor faţă de corupţie şi sărăcie şi a împărtăşit multe dintre teoriile conspiraţiei adoptate de extrema dreaptă. Într-un interviu la un podcast cu provocatorul american de dreapta Alex Jones luna trecută, candidatul a spus că anularea alegerilor a fost "ordonată din străinătate şi implementată de sistemul globalist", încheie publicaţia.
Când vor avea loc cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din 2025:
- 4 mai - primul tur
- 18 mai - turul al doilea
Perioada electorală va începe în 18 februarie 2025 cu aducerea la cunoștința publică a datei la care se va efectua tragerea la sorți a celor cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care vor face parte din Biroul Electoral Central. Desemnarea celor cinci judecători se va face până pe 20 februarie 2025, iar constituirea Biroului Electoral Central, până la 22 februarie 2025, se arată într-o Hotărâre de Guvern.
Termenul pentru depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Central de către partidele, alianțele politice și electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaților independenți este până la 15 martie 2025 ora 24:00, urmând ca până la 17 martie 2025 să fie emisă decizia BEC de înregistrare sau respingere a înregistrării candidaturilor sau a însemnelor electorale, după caz.
Alegeri prezidențiale 2025: Când începe campania electorală și cât durează. Reguli noi pentru acest scrutin
Campania electorală va începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, respectiv la 4 aprilie 2025, și se va încheia în data de 3 mai 2025, ora 7:00.
Guvernul a stabilit, în pachetul actelor normative privind alegerile prezidenţiale din 4 mai, măsuri noi privind derularea campaniei electorale şi realizarea publicităţii politice, fiind prevăzute şi amenzi în cazul nerespectării lor de la 15.000 lei la 50.000 lei. Pentru platformele online foarte mari sunt prevăzute sancţiuni cu amenzi cuprinse între 1% şi 5% din cifra de afaceri, dacă nu elimină, în termen de cinci ore de la notificarea AEP, materialele publicitare care nu respectă condiţiile.
