Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de Călin Georgescu, fostul candidat independent la prezidențiale. Acesta reclamase la instanța europeană anularea alegerilor din iarna anului trecut și a cerut reluarea procesului electoral pe baza rezultatului din primul tur.
Georgescu și-ar fi dorit să se reia alegerile prezidențiale anulate
Călin Georgescu a pierdut cel de-al treilea proces pe care l-a deschis la instanțe europene după ce CEDO a considerat că plângerea sa este inadmisibilă. El și-a dorit ca judecătorii Curții să-i ia partea și să ceară României să revină asupra deciziei de a anula alegerile prezidențiale de anul trecut.
Concret, el solicitase suspendarea efectelor deciziei CCR de anulare a alegerilor și obligarea de a relua procesul electoral după rezultatele din turul 1. Astfel, Georgescu ar fi ajuns în turul 2 alături de reprezentanta USR, Elena Lasconi.
În plus, Georgescu a cerut și ca statul român să adopte măsuri pentru remedierea prejudicilor morale și democratice prin reclădirea încrederii cetățenilor în procesul electoral. Anterior, lui Georgescu i-au fost respinse procese similare deschise la Curtea Europeană de Justiției (CJUE), dar și la Tribunalul European.
Cum și-a motivat CEDO decizia
Întrunită într-un comitet de trei judecători, CEDO a declarat în unanimitate cererea inadmisibilă, în cauza Călin Georgescu împotriva României (cererea nr. 37327/24). Decizia este definitivă, conform unui comunicat publicat pe site-ul Curţii.
Curtea a reţinut în special că, având în vedere structura constituţională a României, nu există niciun indiciu potrivit căruia atribuţiile preşedintelui României sunt de natură să facă din această funcţie o parte a "puterii legislative" a statului pârât, în sensul articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, care garantează dreptul la alegeri libere. Prin urmare, aceasta a respins plângerea formulată în această privinţă.
De asemenea, CEDO a constatat că România nu are nicio cauză de soluţionat în temeiul articolelor 6 (dreptul la un proces echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de întrunire şi de asociere) şi 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Nici ICCJ nu i-a ținut partea lui Călin Georgescu
În ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv acţiunea în justiţie deschisă de Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidenţiale.
Georgescu primise o decizie nefavorabilă şi la Curtea de Apel Bucureşti, pe 31 decembrie 2024, după care el a făcut recurs, respins vineri de Curtea supremă.
"Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant Georgescu Călin împotriva sentinţei nr.139 din 31 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale în dosarul nr. 2.950/1/2024. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept împotriva sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024, a încheierilor de şedinţă din 19 decembrie 2024, din 23 decembrie 2024, din 30 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Contestaţii electorale în dosarul nr. 2.950/1/2024. Respinge, ca nefondată, cererea de intervenţie accesorie în interesul recurentului-reclamant Georgescu Călin, formulată de Coaliţia pentru Drepturi, Libertăţi şi Protecţie, Nuţ Gabriela Ştefania, Mocanu-Gollent Erich-Eduard, Ursu Constantin, Hera Natalica, Petringineru-Motu Runa. Definitivă", este un extras din decizia Instanţei supreme.
Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii), dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.
