Candidați alegeri prezidențiale 2025: Tot ce trebuie să știi despre cei 11 candidați de pe buletinul de vot

Sursǎ foto: Wall-Street.ro

Candidați alegeri prezidențiale 2025: Tot ce trebuie să știi despre cei 11 candidați de pe buletinul de vot

Cuprins Articol:

Alegerile prezidențiale din acest an se apropie, dar controversa din jurul candidaturilor depuse la Biroul Electoral Central (BEC) rămâne. Toate sondajele de opinie realizate până acum îi plasează în top pe liderul AUR, George Simion, candidatul independent și actual primar al Capitalei, Nicușor Dan, și candidatul comun al PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu.

Călin Georgescu, ultranaționalist prorus și câștigător al primului tur de alegeri de anul trecut, și Diana Șoșoacă, lidera S.O.S. România, sunt cele mai importante nume respinse.

Primul tur al alegerilor este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai.

Candidații pe care îi vei regăsi pe buletinul de vot

Perioada de depunere la Biroul Electoral Central (BEC) a candidaturilor pentru alegerile prezidențiale din luna mai s-a încheiat. Termenul limită a fost 15 martie, ora 00:00.

21 de candidaturi s-au aflat pe masa membrilor BEC pentru validare. Într-un final au rămas doar 11. Ordinea lor pe buletinele de vot și imagini cu buletinele speciale găsi AICI!

Lista celor 11 candidați la alegerile prezidențiale 2025 (Sursa: BEC)

Nume Apartanența Declarația de avere Declarația de interese
DAN NICUȘOR-DANIEL CANDIDAT INDEPENDENT Descarcă Descarcă
ANTONESCU GEORGE-CRIN-LAURENȚIU Alianța electorală "Alianța Electorală România Înainte" Descarcă Descarcă
PONTA VICTOR-VIOREL CANDIDAT INDEPENDENT Descarcă Descarcă
LASCONI ELENA-VALERICA Uniunea Salvați România Descarcă Descarcă
TERHEȘ CRISTIAN-VASILE Partidul Național Conservator Român Descarcă Descarcă
ȘANDRU MARCELA-LAVINIA Partidul Umanist Social Liberal Descarcă Descarcă
SIMION GEORGE-NICOLAE Alianța pentru Unirea Românilor Descarcă Descarcă
BANU-MUSCEL JOHN-ION CANDIDAT INDEPENDENT Descarcă Descarcă
PREDOIU SILVIU Partidul Liga Acțiunii Naționale Descarcă Descarcă
FUNERIU PETRU-DANIEL CANDIDAT INDEPENDENT Descarcă (DA rectificativă) Descarcă
POPESCU SEBASTIAN-CONSTANTIN Partidul Noua Românie Descarcă Descarcă

Tot ce trebuie să știi despre Nicușor Dan

(Sursa foto: Nicușor Dan / Facebook)

Nicușor Dan este actualul primar al capitalei României, candidat independent la alegerile prezidențiale din acest an. El a menționat ca sunt trei mari probleme pe care România le are și în care rolul președintelui este important: corupția și funcționarea intituțiilor, faptul că ”România nu are direcție” și că țara ”este împărțită în categorii socioculturale”, a precizat el în videoclipul de anunț al candidaturii.

Nicușor Dan a fondat USR, în anul 2016, partid politic parlamentar liberal din România, în prezent al patrulea partid din ​​Parlament, în urma alegerilor parlamentare din 2024.

Totodată, în 2020, Nicușor Dan a câștigat Primăria Capitalei, iar în 2024 bucureștenii l-au reales cu 47% din voturi. În noiembrie 2024, bucureștenii au votat pentru Referendumul propus pentru o ”Capitală mai bine organizată financiar și urbanistic”.

O problemă importantă care a apărut recent în ceea ce-l privește pe Nicușor Dan în legătură cu alegerile este aceea că nu ar fi declarat 3 milioane de lei din donații, potrivit AEP. Autoritatea Electorală chiar a anunțat că a sesizat Parchetul General.

Tot ce trebuie să știi despre Crin Antonescu

(Sursa foto: Shutterstock / Dan Morar)

Crin Antonescu - candidatul susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din mai. Acesta a fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL) din 2009 până în 2014 precum și fost președinte al Senatului României între 2012–2014. A fost candidatul PNL la alegerile prezidențiale din 2009, unde s-a clasat pe locul al treilea în primul tur. De asemenea, în perioada 10 iulie 2012–31 august 2012, a fost președinte interimar al României, pe durata suspendării din funcție a lui Traian Băsescu.

Pe 9 martie și-a anunțat demisia din PNL, pentru a candida ca independent la alegerile prezidențiale din 2025 din partea Alianței electorale ”România Înainte” (PNL-PSD-UDMR).

Crin Antonescu a promis că nu va fi preşedintele "celor mulţi sau puţini", ci preşedintele tuturor, și că va face un stat ”mai sănătos, o naţiune bine condusă şi respectată”: ”Nu vreau să fiu preşedintele celor puţini, nu vreau să fiu doar preşedintele celor mulţi, vreau să fiu preşedintele fiecărui român, vreau să fiu preşedintele tuturor”, a declarat el.

Crin Antonescu are o carieră lungă în politica românească, dar în ultimii ani a trecut în spatele cortinei, a fost „reactivat” de alianța condusă de PSD și PNL, după ce Marcel Ciolacu a spus că nu va mai candida la noile alegeri din mai.

La ultima dezbatere a avut declarații neutre față de dosarele care l-au vizat pe Liviu Dragnea, dar a părut mai degrabă că-i lua apărarea fostului lider PSD, spunând că „a fost acuzat de lucruri pe care în campanie electorală le fac 90% din oamenii care fac campanie, fără a fi ilegale”.

Tot ce trebuie să știi despre Victor Ponta

(Sursa foto: Shutterstock)

Victor Ponta - candidat independent la alegerile prezidențiale din 2025. Victor Ponta a fost prim-ministru al României între 2012 - 2015, fost președinte al Partidul Social Democrat din 2010 până în 2015 și deputat de Gorj. A fost copreședinte alături de liberalul Crin Antonescu al Uniunii Social-Liberale, Uniune înființată la inițiativa lui Dan Voiculescu. A fost co-fondator și fost președinte al Partidului PRO Romania.

Victor Ponta susține că ”România are nevoie de un nou început” și că el e mai pregătit pentru funcția de președinte decât în urmă cu 10 ani. De asemenea, el a declarat că va fi un președinte care va pune românii pe primul loc. ”Voi fi un preşedinte care va pune România şi românii pe primul loc. Nimeni altcineva, nici o altă capitală, nici o altă ţară, nici un alt lider politic sau organizaţie din afara ţării nu va mai conduce România”, a declarat el.

Victor Ponta s-a retras din PSD pentru a putea candida la prezidențiale din postura de independent. Acesta a intrat în atenția opiniei publice după ce a recunoscut că și-ar fi dat acordul pentru inundarea unor sate românești pentru a salva Belgradul, capitala Serbiei, în 2014. În urma acestor declarații, actualul lider PSD, Marcel Ciolacu îi cerea să se retragă din cursa prezidențială.

Tot ce trebuie să știi despre Elena Lasconi

(Sursa foto: Shutterstock)

Elena Lasconi este candidata Uniunii Salvați România (USR) la alegerile prezidențiale din acest an, dar și-a cam pierdut susținerea partidului. Recent, USR-iștii și-au schimbat susținerea în partid, iar liderul de facto al partidului ar fi devenit Dominic Fritz, primarul Timișoarei. A fost o lovitură de imagine puternică dată de colegii de partid, mulți dintre aceștia virând către susținerea lui Nicușor Dan.

Elena Lasconi este primarul municipiului Câmpulung, județul Argeș, funcție pe care a câștigat-o ca reprezentantă a USR. La 26 iunie 2024 a devenit președinta USR. În discursul său, Lasconi a subliniat nevoia de reconstrucție a partidului și de consolidare a democrației în România.

Programul politic al Elenei Lasconi are trei piloni fundamentali: ”Legea va fi lege pentru toți, nu doar pentru unii!”, ”instituțiile statului vor funcționa transparent și eficient în interesul nostru, al cetățenilor români, iar statul va respecta fiecare cetățean și îi va oferi șanse egale în viață”.

Elena Lasconi a fost desemnată candidata USR pentru alegerile prezidențiale din 2024 și a primit atât sprijinul lui Ludovic Orban și al alianței conduse de acesta, mai precis Alianța Forțelor de Dreapta Liberal-Conservatoare (AFDLC), cât și al partidului Reînnoim Proiectul European al României (REPER) fondat de Dacian Cioloș. Ea ieșit pe locul al doilea în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2024, ulterior anulat, după Călin Georgescu.

Înainte de a intra în politică, Lasconi a avut o carieră de peste două decenii în televiziune.

Tot ce trebuie să știi despre George Simion

(Sursa foto: Shutterstock)

George Simion - candidatul AUR la alegerile prezidențiale din acest an și lider al partidului. El a candidat și în cadrul alegerilor anulate de anul trecut. Inițial, a spus că nu mai participă și la noile alegeri, dar, după interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu la noile alegeri, Simion a revenit asupra deciziei.

Printre măsurile propuse de preşedintele AUR se numără reducerea taxelor, încurajarea natalității, reducerea taxării muncii, ”împroprietărirea românilor” şi anume locuinţe pentru români la 35.000 euro, refinanţarea creditului cu dobândă zero, protejarea intereselor românilor.

De asemenea, Simion a precizat că va continua mișcarea suveranistă, fiind în colaborare cu Călin Georgescu și partidul POT. În 12 martie, președintele AUR, George Simion, și lidera POT, Anamaria Gavrilă, au anunțat că își depun amândoi candidaturile pentru alegerile prezidențiale, unul dintre ei urmând să se retragă după acestea vor fi validate. În cele din urmă, lidera POT s-a retras din cursă.

Autoritățile din Republica Moldova i-au interzis accesul în țară, acuzându-l de implicare în acțiuni de destabilizare a statului.

Pe 24 aprilie, AEP anunța că investiga AUR, după ce au apărut acuzații că legate de banii care ar fi fost dați în SUA pentru lobby. Liderul AUR ar fi aprobat semnarea unui contract de 1,5 milioane dolari din banii românilor pentru a denigra România în SUA, în cadrul unor interviuri și întruniri cu oficiali americani după cum rezultă dintr-un contract obținut de G4Media.ro.

În plus, la ultima dezbatere, George Simion s-a retras după doar un minute de prezență în „duelul” candidaților organizat de Digi24 și în care se mai aflau Elena Lasconi, Crin Antonescu și Nicușor Dan. Acesta a spus că s-a retras din respect pentru Călin Georgescu.

Ce trebuie să știi despre restul candidaților

Lista de candidați este completată de nume care se bucură de o susținere mult mai redusă, dar printre ele se află și nume de politicieni cunoscuți, care speră la un scenariu în care alegătorii români să le arate susținere, nefiind parte dintre „candidații sistemului”, o dorință exprimată destul de clar de alegătorii români la alegerile anulate de la finele anului trecut.

Cristian Terheș

Cristian Terheș - candidat la alegerile prezidențiale din 2025. A fost desemnat de Partidul Naţional Conservator Român (PNCR).

Terheş a candidat şi anul trecut. La scrutinul anulat din 24 noiembrie a obţinut, potrivit rezultatelor finale care au fost validate iniţial de Curtea Constituţională, 95.782 voturi valabil, reprezentând 1.04% din totalul voturilor valabil exprimate.

Lavinia Șandru

Lavinia Șandru - candidată din partea Partidului Umanist Social Liberal (PUSL). Ea candidează pentru ”România reală și împotriva abuzurilor!” și că este ”candidatul României reale”.

Lavinia Șandru a fost deputată în perioada 2004-2008 și jurnalistă. Șandru era coordonatoarea de comunicare a PUSL. Ea a avut activitate profesională și ca actriță în mai multe filme.

John-Ion Banu-Muscel

John-Ion Banu-Muscel este candidat independent la alegerile prezidențiale din acest an. BEC a transmis că a decis sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la listele de susținători depuse de acesta, după ce ”s-au remarcat elemente de similitudine între scrisul de mână al susținătorilor și semnăturile acestora”.

În iunie 2024, acesta și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al României, însă s-a retras pe parcurs.

Sebastian-Constantin Popescu

Sebastian-Constantin Popescu este fondatorul și actualul președinte al Partidului Noua Românie (PNR), pe care l-a înființat în 2015.

Născut pe data 12 februarie 1982, Popescu este medic veterinar, dar a intrat și pe piața media, coordonând două site-uri de știri.

Este a treia tentativă de a candida pentru Sebastian-Constantin Popescu, care a mai candidat și la alegerile din 2019, dar și la primul tur anulat de anul trecut. Evident, nu a trecut niciodată de primul tur.

În campania electoral, discursul lui Sebastian-Constantin Popescu s-a concentrat pe principiile echității, justiției, educației, muncii, modernizării statului și recunoașterii contribuției cetățenilor.

Silviu Predoiu

Silviu Predoiu este un general în retragere din cadrul Serviciului de Informații Externe (SIE). În cadrul instituției a ocupat și funcția de prim-adjunct al directorului și a servit în mai multe rânduri ca director interimar.

La capitolul recunoaștere profesională, Silviu Predoiu a fost decorat pentru cariera sa în serviciile de informații.

Candidatura lui Predoiu surprinde în această rundă de alegeri prin faptul că, la turul anterior anulat de CCR, acesta a obținut cel mai mic număr de voturi dintre toți candidații. Așadar, putem spune că Predoiu este un optimist.

Sloganul său de campanie este "Competență. Caracter. Curaj.".

Petru-Daniel Funeriu

Născut la 11 aprilie 1971, Petru-Daniel Funeriu are studii de chimist, fiind recunoscut pe plan internațional pentru realizările în domeniu.

Nu este un nume străin nici pentru scena politică de la noi, Funeriu ocupând și funcția de ministru al Educației între 2009 și 2012. Totodată, a fost și membru al Parlamentului European.

Sloganul său de campanie este "Asta-i direcția!". Daniel Funeriu a încercat să-i convingă pe alegători și prin discursul său referitor la "unionismul politicilor" cu Republica Moldova, vizând alinierea celor două țări în domenii precum educația, cultura, dezvoltarea regională, energia, infrastructura și antreprenoriatul.

Totodată, Funeriu a mizat și el în campania sa pe valori naționaliste, una dintre propunerile lui fiind crearea unei Uniuni a Limbii Române, similară cu Uniunea Limbii Olandeze, pentru a coordona politicile lingvistice.

Candidații care au fost respinși de BEC

Opt candidaţi la alegerile prezidenţiale din mai au fost respinși de BEC.

Totodată, în prezent, Curtea Constituţională a României analizează contestaţiile depuse împotriva neînregistrării candidaturii Dianei Şoşoacă (SOS România) şi înregistrării candidaturii lui George Simion (AUR) la alegerile prezidenţiale din luna mai, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

  • Diana Șoșoacă - BEC a respins sâmbătă candidatura preşedintei SOS România, Diana Iovanovici-Şoşoacă, luând în considerare hotărârea Curţii Constituţionale de anul trecut, se arată în decizia publicată de BEC.

"Atât timp cât instanţa de contencios constituţional a statuat deja prin Hotărârea 2/2024, raportat la acest ciclu electoral, cu privire la atitudinile, conduitele, luările de poziţie ale acestui candidat, constatând că sunt contrare principiilor şi valorilor constituţionale, Biroului Electoral Central îi revine obligaţia de a da eficienţă aspectelor reţinute de Curtea Constituţională", arată BEC.

  • Matei Vanea
  • Paul Ispas
  • Constantin Vieriu
  • Maria Marcu - BEC a respins înregistrarea candidaturii Mariei Marcu (de două ori), dar și ale lui Petru Mîndru, și Ion Popa, ca independenți, pe motiv că dosarele au fost incomplete.
  • Călin Georgescu - Candidatura a fost respinsă de BEC, argumentele fiind că acesta a încălcat obligația de a apăra democrația, ținându-se cont și de decizia CCR din 6 decembrie 2024 prin care a fost anulat procesul electoral pentru alegerea președintelui României.

În noiembrie anul trecut, Georgescu a câştigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidenţiale, care au fost anulate sub suspiciunea că şi-a finanţat ilegal campania şi că Rusia s-a implicat în procesul electoral.

Curtea Constituțională a respins toate contestațiile primite, inclusiv a lui Călin Georgescu, care a vizat decizia Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii sale, nemaifiind nicio cale de atac.

Potrivit calendarului alegerilor, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturii, cel mai târziu la data de 17 martie, are loc înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.

Cel mai târziu la data de 18 martie, candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot formula contestații la CCR privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz.

Pe 19 martie, CCR soluționează contestațiile, prin hotărâri definitive, ce se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Până la data rămânerii definitive a candidaturilor, cel mai târziu la data de 19 martie, candidații pot renunța la candidatură.

Pe 20 martie candidaturile rămân definitive.

Calendarul alegerilor

Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai.

Biroul Electoral Central se constituie pe 20 februarie, candidaturile pot fi depuse până pe 15 martie, iar campania electorală începe pe 4 aprilie și se încheie pe 3 mai, la ora 7:00, potrivit hotărârii privind calendarul prezidențialelor, publicată în Monitorul Oficial.

Principalele repere ale perioadei electorale, conform calendarului aprobat de Guvern, sunt:

  • 4 mai, ora 7:00, începe votarea în țară; secțiile vor fi deschise până la ora 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de a alege până cel mai târziu la ora 23:59
  • în termen de cel mult 3 zile se pot formula cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală.
  • 8 mai - înaintarea către Curtea Constituțională a României a procesului-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor; după primirea dosarului de la Biroul Electoral Central și soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, CCR validează alegerille, iar rezultatul va fi publicat în Monitorul Oficial.

Personalizate pentru tine