Funcția de președinte al României, chiar dacă este trasată de Constituție, a fost modelată de toți conducătorii post-decembriști ai României. Iliescu, Constantinescu, Băsescu sau Iohannis au avut, în general, mijloace diferite de a fi președinte. Dar ce își doresc oare oamenii de afaceri și economiștii de la șeful statului? Avem nevoie de un președinte „jucător”, care să fie activ în deciziile guvernamentale, sau unul, mai degrabă, mediator? Am discutat cu trei reprezentanți ai mediului economic și investițional din România despre cum îl văd pe noul președinte.
A trecut o săptămână de când România și-a ales noul președinte, un moment despre care, atât politologii, cât și presa internațională l-au numit istoric pentru țara noastră. Nicușor Dan, olimpicul la matematică care a condus cel mai mare oraș al României, a ajuns președintele țării după o campanie electorală susținută, în general, de societatea civilă. Cu toate că, pentru o parte din alegătorii lui Nicușor Dan, votul a fost mai mult unul împotriva contra-candidatului său, există o parte bănă din România care și-a pus speranța în această victorie.
Va fi Nicușor Dan un președinte activ pe scena politică internă, un așa-numit „președinte jucător”? – și nu ne referim aici la invitația pe care i-a făcut-o Gigi Becali de a vedea meciurile FCSB.
Ce înseamnă, totuși, un președinte jucător?
Dar ce așteptăm, mai exact, de la un președinte? Multe critici aduse fostului președinte Klaus Iohannis au venit pe fondul faptului că nu a fost activ pe scena politică internă. Din punct de vedere constituțional, președintele nu are rol executiv, așa că defectele lui Iohannis din acest punct de vedere au fost scoase mai mult în evidență de modul activ în care a condus țara predecesorul său, Traian Băsescu.
Față de Klaus Iohannis, care a avut mai mult roluri diplomatice, Traian Băsescu a influențat aplicarea unor legi, așa cum au fost măsurile de austeritate din România. (N.red: În 2010, Traian Băsescu a decis tăierea salariilor bugetarilor, dar și o tăiere din pensii și șomaj - vezi știrea cu deciziile publicată de ProTV în urmă cu 15 ani.)
Practic, chiar dacă, prin lege, președintele nu are rol executiv, ci mai mult diplomatic, acesta este responsabil de apărarea națională. Având în vedere că deficitul bugetar este acum o problemă economică majoră în România, termenul de „apărare” ar putea să nu mai însemne doar siguranța granițelor țării. Astfel, chiar dacă președintele nu poate să ia decizii operaționale, poate să aibă discuții cu guvernul și să oprească unele legi care ar putea compromite bunăstarea românilor.
Foto: Shutterstock
Un președinte jucător? „Mai bine o țară”
Primul de pe listă, pe care l-am întrebat despre cum ar trebui ca Nicușor Dan să conducă România este Dragoș Pîslaru, fost europarlamentar și economist român, care a condus Ministerul Muncii în epoca tehnocrată a lui Cioloș. Acesta spune că și-ar dori „o țară jucătoare, nu doar un președinte”, referindu-se la poziția României în arhitectura europeană, unde, momentan, nu a avut un rol decizional.
„Aș vrea ca președintele să fie implicat în deciziile legate de tehnologia nouă în România. Și aici mă refer la zona de inteligență artificială, noi tehnologii, modul în care România participă în această dezvoltare tehnologică la nivel global, și aș vrea să avem o țară jucătoare, nu doar un președinte. Aș vrea ca noi să jucăm pentru că, în acest moment, suntem reactivi și riscăm să pierdem din nou alte oportunități. Aș vrea ca președintele să urmărească ca Guvernul să fie ambițios pe zona asta de tehnologie”, spune acesta.
Ce înseamnă securitate națională în 2025?
În ceea ce privește modul în care noul președinte va acționa pentru bunăstarea românilor, Pîslaru menționează că nu consideră necesare decizii executive directe ale președintelui. Totuși, conform specialistului, Nicușor nu ar trebui să își vadă doar de planul extern și siguranța națională ca literă de carte, deoarece siguranță înseamnă de la economie la sănătate.
„Președintele ar trebui să aibă o supraveghere mai extinsă din perspectiva securității naționale decât doar apărare și externe. Cred că ar trebui să fie un președinte implicat în deciziile strategice de ordin economic și social”, explică Pîslaru.
Va da mâna Nicușor cu mediul de afaceri? „Mă aștept să fie un susținător al politicilor economice bazate pe meritocrație”
Pe lângă societatea civilă, mediul de afaceri din România l-a susținut pe Nicușor Dan în campania electorală, atrăgând atenția românilor la importanța traseului european al României. Angela Roșca, managing partner Taxhouse, companie specializată în consultanță fiscală, spune că este optimistă că noul președinte va încerca să refacă încrederea dintre cetățeni și politic.
„Personal, mă aștept de la noul președinte să fie un susținător al unor politici economice bazate pe meritocrație și echitate între mediul public și cel privat, un garant al echilibrului, să depună un efort real pentru a reconstrui încrederea între stat și cetățeni, între decidenți și mediul antreprenorial, între generații și regiuni.”
Ce ar aștepta afaceriștii de la viitorul președinte?
Dar ce ar aștepta afaceriștii de la viitorul președinte? Roșca spune că, în primul rând, patronii români vor echitate fiscală, în contextul în care majoritatea măsurilor fiscale din ultimii ani a vizat, în general, firmele.
„Din perspectiva mediului de afaceri, prioritățile imediate sunt legate de nevoia de echitate fiscală, de reducere a cheltuielilor bugetare, precum și de o justiție independentă, eficientă și educată pentru noile realități economice”, explică aceasta.
.jpg)
Foto: Shutterstock
Investitorii își doresc: „transparență, mai ales când se iau măsuri nepopulare”
Am vrut să aflăm și perspectiva investitorilor privind rolul și dinamica pe care ar trebui să o aibă noul președinte, așa că am discutat cu Andrei Danciu, CEO SAI Broker, administrator al unui fond de investiții. Acesta spune că se așteaptă ca noul președinte să se opună în cazul în care guvernul va propune legi mult prea drastice cu cetățenii sau prea populiste, care ar putea duce la un regres economic.
„Pe plan național, trebuie să acționeze ca un catalizator. Adică, să nu permită o supraimpozitare care să afecteze economia și agenții economici, dar, pe de altă parte, să nu permită guvernului să adopte niște măsuri foarte populiste, doar pentru a câștiga electorat în ani electorali”, explică specialistul în piețe de capital.
Transparența ajută piața de capital
Dar ce își doresc investitorii din România, care s-au bucurat săptămâna trecută că Bursa de Valori București s-a dezmorțit după rezultatul alegerilor? Danciu spune că aceștia își doresc mai multă transparență pentru a ști de ce o să se lovească în viitor, mai ales în contextul în care se vor propune niște măsuri mai puțin populare.
„Lumea se așteaptă la o transparență mai ridicată cu privire la cheltuielile bugetare. Cred că focusul, în momentul de față, ca economie, cade pe acest deficit bugetar, care duce la necesitatea creșterii gradului de îndatorare. Avem nevoie să atragem mai mult capital și, în aceste condiții, cred că partea aceasta de transparență, mai ales în momentul în care ești obligat să iei niște măsuri, să zicem, nepopulare sau antisociale, o să ajute atunci când explici transparent de ce ai luat o decizie anume”, conchide specialistul.
Foto: Shutterstock
