Dezvoltarile imobiliare au puterea de a schimba fata unui oras, sau macar a zonei in care se ridica, insa pentru ca intreaga comunitate sa beneficieze de facilitatile create este nevoie de colaborarea cu autoritatile. Iar aici Bucurestiul este din nou in urma oraselor mai mici, monoadministrate, in care dezvoltatorii realizeaza inclusiv infrastructura din jurul proiectului, pe care, apoi, o cedeaza primariei. In Capitala, acest mecanism este mult mai greoi. Participantii la conferinta “reConstruct 2019”, organizata de wall-street.ro, au explicat cum poate fi integrat un mega-proiect imobiliar in comunitate si care sunt piedicile care apar in astfel de demersuri.

Dialogul cu autoritatile este mult mai facil in orasele mai mici, si datorita structurii administrative, care este mai simpla. In Bucuresti, insa, cu cele 6 sectoare, Primaria Capitalei si localitatile limitrofe, complet neintegrate, cedarea unei strazi catre administratie, dupa ce a fost construita de companii private, dureaza ani de zile si necesita zeci de avize.

“Bucurestiul sufera, spre deosebire de alte orase, precum Timisoara, Cluj-Napoca, Oradea (monoadministrate), pentru ca este o colectie de sapte orase, plus orasele limitrofe, care nu sunt integrate nici macar ca viziune si asta se vede. Orasul s-a dezvoltat accidental in ultimii 30 de ani, pe baza de oportinitate. Noi suntem dintre cei care au cautat oportunitatatile intr-un mod sustenabil, care sa genereze pe termen lung crestere. (...) Exista initiative private in care mai multi dezvoltatori au pus mana de la mana si incearca sa faca lucruri, dar ele nu functioneaza decat in parteneriat cu autoritatile locale”, a explicat Florin Furdui, Country Manager Portland Trust.

Acesta a mentionat un caz in care cedarea unei strazi, construita de companii private, catre administratie dureaza de 4 ani si a necesitat aproape 50 de avize, si inca nu s-a finalizat.

“La nivel de sectoare, lucrurile par a fi mai dinamice, dar la nivel de Capitala inca vorbim de un organism usor disfunctional”, a subliniat Florin Furdui.

Cazul Timisoara, exemplu pentru Capitala

Prin comparatie, in Timisoara, dezvoltatorii imobiliari au gasit mult mai multa deschidere din partea autoritatilor.

“In Timisoara, am avut o surpriza placuta in dialogul cu autoritatile. Acolo s-au proiectat drumuri, poduri, pasarele pietonale peste Bega si au fost cedate primariei. Este clar ca autoritatile vin cumva in urma acestor implementari, asa ca o colaborare cu dezvoltatorii imobiliari este absolut necesara”, a explicat si Adrian Untaru, Architect si Founding partner ADNBA.

Despre cazul Timisoara a vorbit si Laurentiu Manea, manager dezvoltare Iulius, companie care, in prezent, construieste un proiect in acest oras.

“Am avut deschidere de la autoritatile locale, dar cred ca este important si sa ai un concept de dezvoltare a proiectului conectat foarte bine la comunitatea locala. Proiectul de la Timisoara, in prima etapa, va avea100.000 mp de birouri, 100.000 mp de spatii de retail si aproape 4.000 de locuri de parcare. In paralel cu dezvoltarea de cladirii de birouri si a parcului, am dezvoltat foarte mult infrastructura din jurul proiectului”, a mentionat Manea.

CBRE: 472.000 mp de spatii...
Citeste si: Vom avea o avalansa de mall-uri pana in 2020: circa 500.000 mp in plus


Una din investitiile cele mai mari, parte din proiect, care va fi donata Consiliului local, este un tunel care leaga inelul II de circulatie. Tunelul va trece pe sub parcul Opneville si va avea aproape 300 de metri, cu cate 2 benzi pe sens. “Peste tunel vom face un parc ce presupune munca foarte intensa a multor specialisti, pentru ca este nevoie de solutii ca sa nu iti dai seama, cand stai in parc, ca pe sub trece o artera de circulatie.

In plus, am largit strazile sa marim accesibilitatea si toate trotuarele, iar Primaria a acceptat sa le facem noi cu standardele nostre de finisaj”, a adaugat reprezentantul dezvoltatorului.

Problemele cu drepturile de proprietete persista

Revenind in Bucuresti, problemele de care se lovesc dezvoltatorii nu sunt legate doar de infrastructura, ci si de situatia inca neclara a drepturilor de proprietate.

“In Bucuresti inca se mai cumpara terenuri, dar provocarile nu sunt diferite fata de cele din ultimii ani. Dezvoltatorii inca trebuie sa fie foarte atenti la aspectele de urbanism, autoritatile si instantele de judecata au devenit ceva mai atente la aceste aspecte si vedem in trecutul recent hotarari ale instantelor care spun ca poate ceva nu e in regula in urbanism, ceea ce evident ca determina cumparatorii sau potentialii cumparatori de terenuri sa fie atenti la astfel de aspecte”, a subliniat Oana Badarau, Partener & Head of Real Estate, PELI Partners.

Potrivit acesteia, autoritatile nu au reusit inca sa clarifice situatia drepturilor de proprietate. “In continuare, un investitor trebuie sa verifice cu mare atentie titlul de proprietate pentru terenul pe care il cumpara. De asemena, verificarile atrag o anumita durata necesara pentru a primi raspunsul de la foarte multi factori implicati, din sfera publica, si asta inseamna ca o achizitie de teren trebuie structurata in asa maniera incat sa se dea timp pentru ca toate verificarile de natura legala, tehnica si poate cele de mediu sa poata fi facute”, a adaugat Oana Badarau.

Aceasta sustine ca ar trebui sa existe baze de date centralizate pentru anumite verificari, astfel incat, in cazul unor erori, totul sa se efaca mai repede, mai eficient si cu certitudinea ca datele sunt corecte. Inca nu exista, dar poate ca inovatiile din tehnologie vor ajuta si in acest domeniu, spera avocatul citat.

Costin Banica, Head of...
Citeste si: Investitorii sunt interesati de spatii de productie in Romania

Apar tot mai des cerinte pentru spatii de birouri centrale

Despre tendintele viitoare din piata imobiliara din Capitala a vorbot Mihai Paduroiu, Head of advisory & transaction services, Office in cadrul CBRE. Acesta se astepata ca solicitarile pentru locatii in zona centrala sa creasca in perioada urmatoare, dar din partea unor chiriasi cu putini angajati si valoare adaugata mare.

“In ultimii ani, am observat doua tendinte majore in dezvoltarea proiectelor de birour. A fost orientarea catre locatii care permit dezvoltarea sustenabila pe termen lung, dar am resimtit un trend tot mai pronuntat pentru necesitatea unei locatii centrale”, a subliniat Paduroiu.


Insa zona centrala vine la pachet cu o serie de provocari pentru dezvoltatori, pentru ca este un proces complex pentru identificare, apoi obtinerea de auorizatii, costuri ridicate (spatiul este redus, si este nevoie de o dezvoltare pe verticala).

“Sunt dou trenduri care merg in paralel. Noile proiecte pe zona de centru nu au fost multe, pentru ca orasul nu permite dezvoltarea rapida de complexuri mari, dar chiriasii cauta si locatii centrale. Profilul acestora difera, insa, de cel valabil pentru zonele semi-centrale sau limitrofe. De obicei, este vorba de companii cu numar mic de angajati, 100 - 150, si care livreaza servicii cu valoare adaugata mare si care isi permit chirie pentru o locatie ultra-centrala”, a mai spus Mihai Paduroiu.

Conferinta "reConstruct 2019" este organizata cu sprijinul CBRE (partener gold), Vastint, Genesis Property, Openville Timisoara, Mindspace (lounge partner), Build Green, Peli si Allbim.net.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Imobiliare si constructii »



Citeste si
CBRE: Stocul modern de birouri din Capitala a atins borna de 3 MIL. mp