Interviu cu arhitecta Elena Stefănescu despre casele pasive: ce sunt, care sunt avantajele, cât costă și cum se construiesc?

Casele pasive, definite de un consum mic de energie și un confort ridicat, au apărut în Europa la începutul anilor `90 și vor lua avânt odată cu directiva Comisiei Europene care stabilește că de la finalul anului 2020, clădirile trebuie să înregistreze un consum zero de energie. Elena Stefănescu, arhitectă în cadrul studio ae, explică în cadrul unui interviu acordat wall-street.ro care sunt avantajele unei astfel de case, cât costă construcția și care este trendul la nivel european și local, în România.

În prezent, studio ae lucrează la prima casă pasivă din Dumbrava Vlăsiei împreună cu echipa Inginerie Creativă coordonată de inginerul Marius Șoflete. În cadrului echipei studioului de arhitectură, fondatorul Andrei Ștefănescu are un masterat în dezvoltare durabilă.

Wall-street.ro: Ce este o casă pasivă?

Elena Stefănescu: Casele pasive sunt caracterizate de un consum mic de energie și un confort ridicat. Factorii care contribuie la acest rezultat sunt: termoizolație de calitate, ferestre dimensionate si poziționate optim (cu geam triplustratificat), o anvelopă etanșă, prevenirea formării condensului și igrasiei și un aport constant si controlat de aer proaspăt. În timpul iernii, aerul este introdus în clădire printr-un sistem de ventilație cu recuperator de căldură. Aceste principii, permit clădirii să nu mai utilizeze atat de multă energie pentru încălzire sau răcire. Denumirea de „pasiv vine de la faptul că o mare parte din necesarul de căldură este obținut din surse pasive cum ar fi radiația solară sau căldura degajată de ocupanți sau echipamentele tehnice. O casă pasivă consumă cu aproximativ 90% mai puțină energie pentru încălzire în comparație cu o clădire existentă și cu 75% mai puțin decât o clădire nouă. Prima casă pasivă a fost construită în Darmstadt-Kranichstein, Germania, în 1991.

Wall-street.ro: Cum se construiește o casă pasivă?

Citeste si:
Avantajele și dezavantajele activității desfășurate în regim de...
Paula Rus, Operations Manager...
Citeste si:
Temperatura normala a corpului
Temperatura normala a corpului

Elena Stefănescu: În primul rând este necesar un proiect de calitate care să acopere și partea de detalii specifice care fac diferența. Față de un proiect obișnuit, este nevoie de o echipă de proiectare cu competențe pentru acest tip de proiect. Este vorba de a îmbina toate elementele unei construcții: arhitectură, structură, instalații. Timpul de proiectare este mai mare. Fiecare element este verificat din punctul de vedere al comportării la variațiile de temperatură, se identifică punctele sensibile unde poată să apară condens și se rezolvă. Sunt necesare mai multe iterații și este necesară răbdare pentru a ajunge la rezultatul dorit.

Wall-street.ro: Care este costul construcției unei astfel de case?

Elena Stefănescu: Costurile sunt evident mai mari deoarece sunt mai multe aspecte de integrat, materiale de o calitate mai bună. Fără a intra în detalii, costurile pot fi cu 15-25% mai mari decât la o construcție obișnuită. La „roșu” putem estima aproximativ 1.000 euro/mp, la care se vor adăuga finisaje care evident depind de fiecare beneficiar. De la caz la caz, costurile pot varia în funcție de complexitatea conceptului.

Citeste si:
Au început noile lucrări pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj
Au început noile lucrări pe...

Citește și: Elena și Andrei Ștefănescu, fondatori ai biroului de arhitectură studio ae, propun proiecte pentru schimbarea la față a Capitalei

Wall-street.ro: Care sunt avantajele și dezavantajele acesteia?

Elena Stefănescu: În privința dezavantajelor, vorbim de un cost inițial mai ridicat de investiție și un timp mai mare pentru proiectare. Dacă în schimb ne gândim pe termen lung și punem în balanță, scopul de a construi o dată și bine, atunci avantajele sunt mai multe. Dintre acestea menționăm: costuri mici de întreținere, confort termic, folosirea eficientă a resurselor, îmbunătățirea calității vieții, o amprentă CO2 mai mică a casei. Conform standardului, consumul maxim este de 120 kwh/an sau 15 kwh/mp/an.

Casele pasive, la început de drum în România

Wall-street.ro: Câte case pasive estimați că există în România?

Citeste si:
Costul orar al forţei de muncă a crescut în T2, ca urmare a crizei...
Costul orar al forţei de...

Elena Stefănescu: Instituția care acreditează casele are sediul în Germania, se numește Passive House Institute. În România este un domeniu la început. Certificate până acum sunt doar câteva. Estimez că este la început și urmează o creștere nu numai în zona de case, dar și de birouri, clădiri publice. Directiva Europeană 2010/31/UE presupune ca din 2018 toate clădirile publice noi să fie clădiri apropo zero energie, iar de la finalul anului 2020 devine obligatoriu pentru toate clădirile din Europa indiferent de funcțiune să fie clădiri clădiri aproape zero energie.

Wall-street.ro: Care este țara cu cele mai multe astfel de locuințe?

Elena Stefănescu: În 2016 existau aproximativ 60.000 de clădiri certificate la nivel global. În Europa, cele mai multe case cu certificare sunt în Germania, Austria și în țările scandinave. În Austria, încă din 1999, Ministerul Transporturilor, Inovației și Tehnologiei promovează și susține dezvoltarea soluțiilor pentru construirea de clădiri pasive. Ca rezultat, în anii 2004-2006 s-au construit aproximativ 1.400 de clădiri pasive în Austria.

Wall-street.ro: Care sunt diferențele dintre casa pasivă și casa eco, casa verde sau casa cu consum redus de energie?

Elena Stefănescu: Ca să fie casă pasivă, este necesar să se respecte Standardul PH, Pasive House descrise succint mai sus. Conceptul de casă eco sau verde este mai puțin clar din punctul de vedere al definiției și pot fi interpretabile. În cazul caselor verzi sau eco nu există un organism de certificare.

Wall-street.ro: Cum se poate certifica o casă pasivă și cine poate face acest lucru?

Elena Stefănescu: Institutul de acreditare a clădirilor pasive se află în Germania, Pasive House Institute (PHI) din Darmstadt. Și în România există certificatori atestați de PHI. Încă de la stadiul de concept este recomandat să se integreze în echipă consultatul. Orice eroare identificată în acest stadiu este mai ușor de remediat. Ca regulă, documentația tehnică se analizează și certifică înainte de a începe execuția. După finalizarea construcției are loc inspecția prin care se verifică ca proiectele să includă toate modificările (dacă au apărut), au loc testele finale în șantier: test etanșeitate, limită schimburi de aer pe oră și declarația constructorului.

Wall-street.ro: Care este trendul în materie de case pasive în România?

Elena Stefănescu: Este un trend în creștere și va fi din ce în ce mai prezent, mai ales că din 2020 va fi obligatorie integrarea sistemelor de economisire a energiei prin normele europene care vor intra în vigoare. Să sperăm că ne vom sincroniza repede cu ce se întâmplă în vest deja de ani de zile și că se vor recupera diferențele. Nu numai în cazul locuințelor individuale putem vorbi de conceptul de pasiv, dar și la alte funcțiuni cum ar fi birouri, școli, supermarketuri sau centre logistice. Scopul este să construim eficient astăzi pentru un viitor sustenabil.

Sursa foto: Arhiva studio ae

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »



Setari Cookie-uri